Liderii celor trei ţări baltice au confirmat vineri închiderea temporară de către Rusia a punctelor feroviare a frontierei cu Estonia şi Letonia, dar au declarat că această măsură nu trebuie interpretată ca un posibil pas către o escaladare suplimentară a tensiunilor cu regiunea, ci mai degrabă ca un semn că presiunea europeană asupra economiei ruse funcţionează.
Premierul eston, Kristen Michal, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, la Berlin, alături de preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, de preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, şi de cancelarul german, Friedrich Merz, că, „în acest moment, nu există o ameninţare imediată nici pentru statele baltice, nici pentru NATO”, scrie Agerpres, preluând EFE.
Înalţii oficiali au fost întrebaţi dacă îi îngrijorează faptul că Rusia, în faţa presiunii tot mai mari la care este supusă, ar putea opta pentru o escaladare rapidă a tensiunilor cu ţările baltice, în contextul închiderii punctelor feroviare pentru persoane, vehicule, bunuri şi mărfuri, decretată începând cu 1 iulie.
Şeful guvernului eston a explicat că punctele feroviare de frontieră pe care Rusia le-a închis cu Letonia şi Estonia - precum şi cu Finlanda, care în cazul ultimei nu mai funcţionau printr-o decizie anterioară a Helsinki - erau conexiuni care aveau deja o utilitate limitată.
Michal a afirmat că este vorba de un pas făcut de Rusia pentru a „exercita o presiune psihologică”.
„Cu toate acestea, noi continuăm să menţinem presiunea” asupra Moscovei, a afirmat el.
„Planul pare să dea roade, deoarece obiectivul este de a întrerupe liniile de aprovizionare şi de a izola economic Rusia”, a apreciat premierul eston.
Ce spun liderii baltici
Rusia, a spus premierul eston, se confruntă deja cu probleme legate de aprovizionarea cu combustibil şi cu penurii chiar şi în marile oraşe.
La rândul său, Nauseda a subliniat că Lituania nu se numără printre ţările cu care Rusia a întrerupt legătura feroviară sau a închis puncte de trecere a frontierei.
„Motivul este că Rusia depinde de menţinerea unui flux relativ ridicat şi fluid de tranzit către (exclava rusă) Kaliningrad, iar acest lucru este posibil doar traversând teritoriul nostru”, a precizat preşedintele lituanian.
Desigur, a spus el, există rute alternative pe cale maritimă, dar aceste posibilităţi sunt limitate, iar „Rusia se confruntă în prezent cu dificultăţi majore în ceea ce priveşte utilizarea sau extinderea lor”.
„Prin urmare, considerăm că este vorba de o decizie de natură tehnică şi nu trebuie să o interpretăm ca pe o pregătire pentru o nouă escaladare. Nu credem că este cazul”, a subliniat Nauseda.
Preşedintele Letoniei a exprimat o opinie similară, afirmând că închiderea unei legături feroviare cu Estonia „se datorează în principal unor motive economice şi are o importanţă politică limitată, fără a constitui neapărat o provocare”.
Rinkevics a indicat că linia feroviară închisă „este tocmai cea care avea cel mai mic volum de trafic”.
„Nu ar trebui să tragem concluzii exagerate cu privire la intenţiile Rusiei”, a apreciat el.
Editor : B.P.
