Uniunea Europeană a considerat marţi „inacceptabile” ameninţările la adresa Curţii Penale Internaţionale (CPI), în urma ofensivei totale anunţate de Statele Unite împotriva instanţei de la Haga, transmite AFP, potrivit Agerpres.
„Suntem ferm ataşaţi faţă de justiţia penală internaţională”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, Anouar El-Anouni, ca reacţie la campania majoră împotriva CPI lansată luni de secretarul de stat Marco Rubio, printr-un mesaj video pe X şi un articol în Wall Street Journal.
„La ora la care vorbim, CPI şi aliaţii săi poartă un război împotriva ţării noastre, nu cu lovituri de gloanţe sau rachete, ci cu lovituri de statute, de tratate şi cu forţa a ceea ce se numeşte dreptul internaţional”, a declarat Rubio.
„Dacă vom rămâne cu braţele încrucişate, vom fi toţi la bunul plac al unor judecători străini aflaţi la mii de kilometri de aici, expuşi riscului constant de a fi urmăriţi, chiar încarceraţi, pentru aşa-zisa crimă de a ne fi apărat propria ţară”, a adăugat el.
Relaţiile dintre administraţia Trump şi Curtea de la Haga sunt extrem de tensionate, iar mai mulţi magistraţi, inclusiv procurorul-şef, fac obiectul sancţiunilor din partea SUA.
Sancţiunile constituie în mare parte un răspuns la anchetele CPI privind Israelul, aliat al SUA, şi la mandatul de arestare emis în 2024 pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.
„Agresiunile sau ameninţările la adresa magistraţilor Curţii, a apropiaţilor lor sau a unor persoane care cooperează cu Curtea sunt pur şi simplu inacceptabile”, a subliniat Comisia Europeană într-un briefing de presă marţi.
În ce o priveşte, Curtea Penală Internaţională s-a abţinut până acum de la orice comentariu.
CPI a fost creată prin Statutul de la Roma, intrat în vigoare la 1 iulie 2002. Curtea are competenţă asupra crimei de genocid, a crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii. SUA şi Israel nu sunt părţi la Statut, ca de altfel nici Rusia.
Editor : C.L.B.
