Ce se va întâmpla în Macedonia, după referendumul pentru schimbarea numelui țării?

Vot masiv, duminică, la referendumul din Macedonia în favoarea schimbării numelui țării, ceea ce ar facilita intrarea țării în UE și NATO.  A fost un vot masiv din partea alegătorilor care au participat la scrutin. Numai că numărul acestora a fost mult prea scăzut. Referendumul era oricum consultativ, ceea ce face ca acum scandalul să se mute în Parlament.

ACTUALIZARE 1:00 Marcat de un puternic absenteism, acest referendum este consultativ şi rezultatul ar trebui să fie validat de votul a două treimi din deputaţi. O majoritate de care însă nu dispun social-democratul Zoran Zaev, premierul țării, şi aliaţii săi din partidele albaneze. În acest caz, el trebuie să beneficieze de sprijinul a peste zece deputaţi ai opoziţiei de dreapta (VMRO-DPMNE).

„Peste 90% din voturi sunt pentru DA, deci este rândul Parlamentului să confirme voinţa majorităţii”, a declarat Zoran Zaev.

După numărarea a 80% din buletinele de vot, DA a obţinut 91,2% din sufragii, iar NU 5,86%.

Potrivit ultimelor rezultate anunţate oficial şi unei numărători efectuate cu o jumătate de oră înainte de închiderea secţiilor de votare, aproximativ două treimi dintre alegători nu s-au prezentat la urne, un absenteism puternic de care intenţionează să se folosească opoziţia.

Preşedintele VMRO-DPMNE, Hristijan Mickoski, i-a dat un răspuns negativ premierului Zoran Zaev: „Guvernul şi-a pierdut legitimitatea. Am avut un referendum care este un eşec profund”, a spus el într-o conferinţă de presă, adăugând că partidul său „va respecta voinţa poporului”.

La putere până în 2017, VMRO-DPMNE a apărut divizat în timpul campaniei. Hristijan Mickoski nu a votat, dar mai mulţi deputaţi au luat parte la referendum, printre care vicepreşedintele partidului, Mitko Jancev.

Premierul Zoran Zaev a avertizat că, dacă nu va reuşi să obţină majoritatea necesară în Parlament, va convoca alegeri anticipate, la doi ani după precedentele, scrie Agerpres.

Uniunea Europeană a îndemnat toate părţile „să respecte” rezultatele referendumului. „Aştept din partea tuturor liderilor politici să respecte această decizie şi să meargă înainte, dând dovadă de responsabilitate şi unitate dincolo de diviziunile politice, iar aceasta în interesul ţării”, a declarat comisarul european pentru extindere, Johannes Hahn, într-un comunicat.

ACTUALIZARE 22:30 Peste 90% din voturile exprimate duminică la referendumul din Macedonia au fost în favoarea schimbării numelui acestei ţări, potrivit rezultatelor parţiale oficiale, citate de agenţiile internaţionale de presă. 

După numărarea a 43,57% din buletinele de vot, răspunsul "Da" a obţinut 90,72% din voturi, iar "Nu" 6,26%, relatează Agerpres.

Rata participării a fost însă extrem de redusă, pentru că aproape două treimi dintre alegători nu se deplasaseră la urne cu o jumătate de oră înainte de închiderea secţiilor de votare, la ora 19.00 (17.00 GMT), potrivit ultimelor date oficiale despre participarea la vot.

ACTUALIZARE 20:00 Perspectiva reconcilierii cu Grecia şi ancorării în Europa părea insuficientă, duminică, pentru a-i mobiliza masiv pe macedoneni, chemaţi să accepte prin referendum o schimbare a numelui micii ţări, relatează AFP, citată de News.ro.

La ora 15.00 GMT (18.00, ora României), cu două ore înaintea închiderii secţiilor de votare, participarea la scrutin era de aproximativ 29%, a anunţat Comisia Electorală.

În pofida faptului că acest scrutin este doar consultativ, o prezenţă prea slabă ar slăbi tabăra „da” şi poziţia premierului social-democrat Zoran Zaev, înaintea unei ratificări de către Parlament, care necesită votul a două treimi din deputaţi, o majoritate de care acesta nu dispune.

Foarte discreţi anterior, promotorii unei campanii care îndeamnă la boicot, orchestrată pre reţele de socializare, au anunţat încă de la începutul după-amiezii o adunare în vederea sărbătoririi, seara, în faţa sediului Parlamentului. Ei intenţioneză să insiste asupra slabei mobilizări pentru a submina legitimitatea referendumului.

În cazul în care va fi confirmat, absenteismul puternic ar putea să se explice prin vremea frumoasă şi prin faptul că mulți alegători se află în diaspora - estimaţi la 300.000-400.000 (din 1,8 milioane), potrivit unor estimări.

Reprezentanţi macedoneni nu şi-au ascuns, sub protecţia anonimatului, duminică, îngrijorarea de a nu atinge pragul participării, de 50%, un obiectiv afişat cu două zile mai înainte.

Știrea inițială:

Macedonenii se pronunţă duminică la urne - ”o decizie istorică” dar dureroasă - dacă acceptă să devină cetăţeni ai ”Macedoniei de Nord”, un nou nume care ar încheia vechiul conflict cu Grecia şi i-ar apropia de Uniunea Europeană (UE), relatează AFP, scrie News.ro. 

Acest referendum este consultativ, iar rezultatul său va fi necesar să fie validat de Parlament. Însă el va fi urmărit îndeaproape la Bruxelles, la sediile NATO şi Comisiei Europene (CE).

O ţară săracă din Balcani care şi-a plătit izolarea cu un marasm economic persistent, Macedonia intenţionează să adere la aceste organizaţii care promit stabilitate şi prosperitate.

Această dorinţă a fost blocată de Atena, care consideră că Macedonia este numele exclusiv al provinciei sale nordice cu centrul la Salonic.

De la independenţa fostei republici iugoslave, în 1991, grecii denunţă o uzurpare de identitate şi o spoliere a unei moşteniri - a regelui antic Alexandru cel Mare. Ei îşi suspectează vecinii, majoritar slavi, să ascund ambiţii teritoriale.

Anii de putere ai dreptei naţionaliste macedonene (VMRO-DPMNE), care s-au încheiat în 2017, au etnsionat relaţiile şi mai mult. Ţara s-a înţesat în această perioadă de statui şi referinţe la Alexandru cel Mare şi Filip Macedoneanul, provocând invariabil furia greacă.

Însă, în iunie, noul premier social-democrat Zoran Zaev a semnat cu omologul său grec Alexis Tsipras un acord susceptibil să încheie diferendul - doar dacă (şi numaii dacă) numele ”Republica Macedonia de Nord” este adoptat, Atena va înceta să se mai opună unei aderări a vecinului său la NATO şi UE.

ASCUNDEŢI ACEST NUME...

Asupra acestei mize insistă puterea. Pe zidurile de la Skopje, inscripţii ”Da unei Macedonii europene” sunt scrise cu litere roşii, un îndemn la a lua parte la o ”decizie istorică” şi la a ignora apelurile la boicot lansate pe reţele de socializare.

Însă cuvintele ”Macedonia de Nord” nu apar în întrebarea adresată în referendum: ”Sunteţi de acord cu aderarea la UE şi NATO, acceptând acordul” cu Grecia?

Numeroşi macedoneni întâmpină dificultăţi în a accepta acest nou nume impus dinafară.

”Înţeleg ce simt macedonenii (...), este un şantaj”, declară Abedin Memeti, un membru al minorităţii albaneze. ”Dar UE şi NATO sunt mai importante pentru noi toţi. Trebuie să mergem mai departe”, spune tânărul, care va vota ”da”, la fel ca imensa majoritate a membrilor comunităţii sale (20 până la 25% dintre cele 2,1 milioane de locuitori).

”Nu sunt fericită. Şi nu ştiu pe nimeni pe care acest acord să-l facă fericit”, mărturiseşte Danica Taneska, în vârstă de 55 de ani. Dar ”copiii mei sunt extrem de încântaţi de acest viitor european. Eu nu cred în el, dar nu vreau să-i supăr”. Această locuitoare din Skopje, care intenţiona mai întâi să boicoteze scrutinul, va vota până la urmă ”nu”.

Sperând să submineze legitimitatea ”da”-ului, adversarii acordului nu îndeamnă să se voteze ”nu”, ci la boicotarea scrutinului. Aceasta este poziţia preşedintelui Gjorge Ivanov, un apropiat al dreptei, cu o funcţie onorifică.

”OBIECTIV COMUN”

Numeroşi observatori se aşteaptă la o participare de sub 50%. Absenteismul va fi alimentat de macedoneni nemulţumiţi, dar şi de diaspora - mai puţin de 3.000 de membri ai acesteia sunt înscrişi, în contextul în care ea reprezintă un sfert din populaţia ţării -, potrivit unor estimări.

În opinia lui Borjan Jovanovski, un jurnalist specializat în probleme europene, miza este cu toate acestea vitală, pentru că UE ”este singura putere coerentă care poate să menţină pacea între religii şi comunităţi etnice într-o şară atât de amestecată ca Macedonia”.

Ocolită de conflictele sângeroase din anii '90 din fosta Iugoslavie, ţara aproape că a fost cuprinsă de violenţe în 2001, când confruntări au izbucnit între o gherilă albaneză şi forţele macedonene. Un acord a făcut armele să tacă, acordând drepturi mai importante albanezilor, care sunt în prezent un puternic atu al taberei ”da”.

În afară de NATO şi UE, profesorul de drept Besa Arifi consideră momentul drept istoric şi din alt motiv - ”este pentru prima oară când îi văd pe macedoneni şi pe albanezi făcând campanie împreună în vederea unui obiectiv comun”.

Scrutinul a început la ora locală 7.00 (8.00, ora României) şi se încheie la ora locală 19.00 (20.00, ora României). Rezultatul este aşteptat duminică seara.