Majoritatea corpurilor de apă de suprafaţă din UE sunt poluante cu chimicale, a anunţat marţi Comisia Europeană, într-un raport care a scos la lumină presiunile semnificative cu care se confruntă resursele de apă ale Europei, transmite Reuters.
Potrivit documentului, starea medie de sănătate a corpurilor de apă de suprafaţă din UE este critică, doar 39,5% atingând o stare ecologică bună şi doar 26,8% atingând o stare chimică bună, în scădere faţă de 33,5% în 2015.
Acest lucru este cauzat, în principal, de contaminarea pe scară largă cu mercur şi alţi poluanţi toxici. Deficitul de apă şi seceta sunt, de asemenea, preocupări din ce în ce mai mari în cea mai mare parte a UE.
Strategii
Raportul privind punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa a identificat mai multe tendinţe pozitive. În general, statele membre au îmbunătăţit cunoştinţele şi monitorizarea corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane, au sporit cheltuielile şi au îmbunătăţit aplicarea legislaţiei UE în domeniul apei, deşi există diferenţe regionale considerabile.
Majoritatea corpurilor de apă subterană continuă, de asemenea, să atingă o stare cantitativă şi chimică bună.
"O aprovizionare cu apă curată şi fiabilă este esenţială pentru cetăţeni, pentru mediul nostru şi pentru ca întreprinderile să prospere. Având în vedere că peste trei sferturi dintre europeni sprijină acţiunea UE de abordare a problemelor legate de apă, avem un mandat clar de a acţiona. Anul acesta, voi prezenta o strategie cuprinzătoare privind rezilienţa în domeniul apei pentru a aborda aceste provocări într-un mod integrat, sporind durabilitatea, securitatea şi competitivitatea", a declarat comisarul pentru Mediu, Jessika Roswall.
UE a adresat statelor membre recomandări-cheie de îmbunătăţire a gestionării apei până în 2027, inclusiv: creşterea gradului de respectare a legislaţiei UE în domeniul apei prin respectarea limitelor de poluare, în special a poluării cu nutrienţi din agricultură, şi prin asigurarea faptului că evacuarea apelor uzate este tratată în mod corespunzător pentru a proteja mediul şi sănătatea umană; să asigure o finanţare suficientă pentru a aborda deficitele de finanţare şi pentru a garanta punerea în aplicare eficace a măsurilor de gestionare a apei; să pună în aplicare măsuri suplimentare pentru a aborda provocările persistente legate de mediu, cum ar fi poluarea chimică; promovarea reutilizării apei şi creşterea eficienţei şi circularităţii pentru a preveni supraexploatarea acviferelor, pentru a combate captările ilegale şi pentru a atenua secetele.
Semnale pozitive în privința gestionării riscului de inundații
Tot marţi, Comisia Europeană a publicat şi un raport referitor la Directiva privind inundaţiile. Potrivit Executivului comunitar, evaluarea punerii în aplicare a Directivei privind inundaţiile arată îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte gestionarea riscului de inundaţii, o mai bună aliniere a obiectivelor şi a măsurilor şi luarea în considerare a provocărilor generate de schimbările climatice.
Cu toate acestea, Comisia subliniază că majoritatea planurilor nu au inclus obiective cantitative, ceea ce face dificilă formularea unor concluzii cu privire la eficacitatea gestionării riscului de inundaţii. Având în vedere inundaţiile mai frecvente şi mai grave din Europa, statele membre trebuie să îşi extindă capacitatea de planificare şi administrativă şi să investească în mod adecvat în prevenirea inundaţiilor.
Pentru a realiza acest lucru, refacerea ecosistemelor şi soluţiile bazate pe natură, precum şi măsurile de pregătire, cum ar fi sistemele de alertă timpurie şi sensibilizarea, sunt esenţiale.
Editor : S.S.
