Refugiații ucraineni care ajung împotriva voinței lor în zone aflate sub controlul Moscovei primesc un ajutor neașteptat de la rețele de voluntari ruși care îi ajută să fugă din Rusia, relatează Reuters.
Când Bogdan Goncearov, soția sa și fiica lor în vârstă de 7 ani au fugit de bombardamentele din orașul lor natal, Mariupol, la mijlocul lunii martie, au ajuns pe teritoriul controlat de ruși din sud-estul Ucrainei. De teamă să nu fie duși la mii de kilometri depărtare, după ce a auzit că alți refugiați au fost trimiși în Siberia, Goncearov a contactat un voluntar rus care i-a ajutat să ajungă la granița cu Estonia.
„Este un miracol că am plecat.Voluntarii au făcut posibil acest lucru”, a spus Goncearov, în vârstă de 26 de ani, care a lucrat în construcții înainte de război și acum începe o nouă viață în Suedia.
Pentru ucrainenii refugiați precum Goncearov, care nu vor să rămână în Rusia sau pe teritoriul controlat de ruși, voluntarii oferă sfaturi privind rutele de călătorie, precum și ajutor cu bani, transport și cazare pe traseu, potrivit persoanelor intervievate de Reters care sunt fie implicate în rețelele secrete de voluntari, fie au primit ajutor de la acestea.
Multe dintre aceste rețele sunt conduse de ruși sau persoane de origine rusă, spun sursele Reuters implicate în rețele. Trei dintre ele au spus că, deși majoritatea voluntarilor se află în străinătate, există și cetățeni ruși care se află încă în patria lor și mulți dintre aceștia lucrează clandestin pentru a evita să intre în vizorul autorităților ruse.
Riscurile la care se supun voluntarii
Aceasta este una dintre modalitățile prin care rușii obișnuiți care se opun războiului pot exprima ceea ce se simt într-un moment în care legile interne limitează efectiv capacitatea oamenilor de a critica în mod deschis armata, au spus mai multe persoane intervievate de Reuters.
Nu există nicio lege în Rusia care să interzică în mod specific oamenilor să-i ajute pe ucraineni să părăsească țara. Există o legislație legată de organizațiile neguvernamentale care dă guvernului puterea de a refuza înregistrarea lor, dacă consideră că sunt implicate în activități dăunătoare intereselor Rusiei. Legea rusă cere, de asemenea, ONG-urilor care primesc finanțare străină și care sunt considerate a desfășura activități politice să se supună unui control suplimentar.
„Cu toții avem acest sentiment constant de vinovăție”, a spus Maria Belkina, în vârstă de 20 de ani, o rusoaică care trăiește în Georgia și care conduce un grup despre care spune că a ajutat aproximativ 300 de ucraineni să părăsească Rusia. Grupul, numit Volunteers Tbilisi, oferă și asistență umanitară pentru refugiații ucraineni din Georgia.
„Mulți oameni din Rusia scriu și întreabă: „În ce mod pot ajuta?””, a spus ea.
Reuters a vorbit cu alte două grupuri de voluntari, care spun fiecare că au ajutat aproximativ o mie de ucraineni să părăsească Rusia de la începutul conflictului. Cifrele nu au putut fi confirmate independent. Toate cele trei grupuri au spus că mulți dintre cei pe care i-au ajutat să plece provin din Mariupol, orașul-port din estul Ucrainei care a rezistat celui mai distructiv asediu al războiului.
Kremlinul și Ministerul pentru Situații de Urgență al Rusiei, care se ocupă de refugiați, nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la tratamentul refugiaților ucraineni și rețelele de voluntari care îi ajută să părăsească țara. Nici guvernul ucrainean nu a răspuns solicitării Reuters pentru comentarii.
Activitățile voluntarilor prezintă riscuri. Rușii care nu sunt de acord în mod deschis cu războiul s-au confruntat cu amenzi și urmăriri penale.
O femeie din Rusia care a ajutat zeci de ucraineni să părăsească Rusia pe la granița cu Estonia a încetat să ofere ajutor după ce a fost chemată la poliție pentru audieri, potrivit unor colegi voluntari. Ei au spus că femeia a fost reținută câteva ore fără a avea acces la un avocat.
Din cele peste 13 milioane de ucraineni care și-au părăsit țara sau au fost strămutați în Ucraina de la începutul conflictului, aproximativ 740.000 au ajuns în Rusia până pe 6 mai, potrivit Națiunilor Unite.
Traseul unui refugiat ucrainean care a scăpat de deportarea în Siberia
Goncearov a spus că a decis să părăsească Mariupolul pe 15 martie după ce bombele au căzut în apropiere de blocul în care trăia. La acea dată, deja nu mai avea acces la electricitate și apă. A plecat împreună cu alte două familii și a stat timp de șase zile într-un hotel din Berdiansk, un oraș din sudul Ucrainei ocupat de forțele ruse.
S-au îndreptat, apoi, spre pensinsula Crimeea, acolo unde oficialii ruși l-au repartizat într-o casă de vacanță din stațiunea turistică Ialta și s-au oferit să îi ajute cu statutul lor de imigranți. În plus, autoritățile le-au oferit 10.000 de ruble (în jur de 145 de dolari).
Goncearov a spus că oficialii l-au informat că dacă nu cere statutul oficial de refugiat nu are voie să călătorească niciunde fără permisiunea autorităților.
Goncearov s-a temut că el și familia lui ar putea să fie trimiși în Siberia, așa cum a auzit că au pățit alți ucraineni. Bărbatul a descoperit că, în ziua după ce a plecat din Ialta, în jur de 50 de ucraineni au fost duși în Taimir, o peninsulă de la Oceanul Arctic – o informație care Gonciarov a spus că a auzit-o de la persoane pe care le cunoștea din Mariupol.
„Sufletele moarte” care au fugit de război
Potrivit poliției de frontieră din Estonia, 19.000 de ucraineni au intrat în țară de pe teritoriul Rusiei între 24 februarie și 10 mai.
Belkina, care s-a născut și a crescut în Rusia, a spus că își iubește țara, dar că i se pare „trist să vadă cum a ajuns acum”. În Tbilisi, capitala Georgiei, Belkina împreună cu partenerul ei ucrainean le-au oferit refugiaților alimente și cazare în hotelul deținut de părinții ei.
Refugiații ucraineni nou-veniți „sunt ca niște suflete moarte”, a povestit Belkina. „Când te uiți la ei îți dai seama că suferă de pe urma țării tale.”
Citește și: Romii care fug din calea războiului din Ucraina se lovesc de uși închise în Polonia
Editor : M.B. | R.N.
