Cele zece runde de sancțiuni europene impuse Rusiei de când a început invazia pe scară largă în Ucraina, în februarie anul trecut, se traduc prin faptul că Uniunea Europeană a aplicat cea mai dură pedeapsă impusă vreodată împotriva unei țări străine. Bruxelles-ul spune că sancțiunile sale sunt menite să reducă veniturile Moscovei și accesul acesteia la tehnologii ce pot fi folosite în război. Dar impactul sancțiunilor „nu va fi suficient de sever pentru a limita capacitatea Rusiei de a purta un război împotriva Ucrainei în 2023”, se arată într-o notă de cercetare a Parlamentului European citată într-o analiză Reuters.
Între cele 27 de țări ale blocului și Rusia există încă multe schimburi comerciale, acestea fiind datorate unor acțiuni reușite de lobby, lipsei de dorință a UE de a încasa lovituri economice mai dure și al preocupărilor legate de efectele asupra lanțurilor de aprovizionare globale.
În loc să caut noi domenii în care să aplice sancțiuni, UE vrea acum să ia măsuri pentru ca cele în vigoare să nu mai fie ocolite. De altfel, oficialii europeni au identificat țări precum Emiratele Arabe Unite, Turcia, Armenia, Georgia, Kazahstan și Kârgâzstan drept potențiale căi de ocolire a sancțiunilor.
Jurnaliștii de la Reuters a realizat o listă a domeniilor în care UE continuă să facă afaceri cu Rusia.
Citește și: UE și SUA au adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei. Bruxelles-ul spune că acest al zecelea pachet este „de cea mai mare anvergură”
Fluxuri comerciale
În 2021, Rusia a fost al cincilea partener comercial al UE, cu schimburi de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Principalele importuri ale UE au fost combustibilii, lemnul, fierul, oțelul și îngrășămintele.
Ulterior, după 24 februarie 2022, dată la care Vladimir Putin a lansat războiul pe scară largă în Ucraina, valoarea importurilor UE din Rusia a scăzut la jumătate, dar tot a rămas la un nivel de aproximativ 10 miliarde de euro lunar, potrivit datelor din decembrie anul trecut.
În total, UE a importat mărfuri din Rusia în valoare de 171 de miliarde de euro începând din martie 2022 până la sfârșitul lunii ianuarie 2023, potrivit celor mai recente date disponibile de la Eurostat.
Această cifră contrastează cele 60 miliarde de euro pe care UE le-a alocat Ucrainei de când a început invazia rusă, deși acest total nu include valoarea tancurilor moderne pe care Kievul le-a obținut de atunci de la partenerii occidentali sau cel mai recent acord privind aprovizionarea cu muniție.
Gazul Natural Lichefiat
Anul trecut, UE a sancționat importurile de cărbune și petrol rusesc venit pe cale maritimă. Livrările de gaz nu a intrat sub incidența sancțiunile UE, dar Moscova a redus ea însăși livrările către Europa după ce a invadat Ucraina.
În 2022, UE a primit cu aproximativ cu 40% mai puțin gaz rusesc decât în ultimii ani. Gazul natural lichefiat (GNL) este însă o altă poveste. Livrările rusești de GNL către Europa au crescut după începerea războiului, ajungând la 22 de miliarde de metri cubi în 2022, față de aproximativ 16 miliarde de metri cubi în 2021, potrivit unei analize a UE.
Volumele de GNL sunt totuși mult mai mici decât livrările de gaze prin conducte ale Rusiei, care erau de aproximativ 155 de miliarde de metri cubi pe an înainte de război. Dar creșterea acestora a determinat unele țări să ceară o opțiune legală în temeiul legislației UE pentru a bloca importurile de GNL.
Industria nucleară
În mod similar, nu au existat sancțiuni împotriva industriei nucleare a Rusiei, mai ales din cauza faptului că Bulgaria și Ungaria se opun în mod deschis acestui lucru. De altfel, guvernul de la Budapesta a parafat un parteneriat cu compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom pentru a extinde centrala electrică Paks, care asigură peste 40% din necesarul de electricitate al țării și care se află în sudul țării.
Totodată, importurile UE de produse ale industriei nucleare rusești s-au ridicat la aproape 750 de milioane de euro în 2022, potrivit Eurostat.
Euratom (Agenția nucleară a UE), a transmis că Rusia a furnizat o cincime din uraniul utilizat de unitățile UE în 2021 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), precum și o pătrime din serviciile de conversie și o treime din serviciile de îmbogățire a materialului nuclear.
Ministerul francez al Energiei a contestat anumite părți ale unui raport al Greenpeace, care luna trecută a afirmat că guvernul de la Paris a crescut puternic importurile de uraniu îmbogățit din Rusia după invazie. Franța a susținut că ar fi mai costisitor să întrerupă contractele cu Rusia decât să le continue.
Citește și: Zelenski cere ca industria nucleară rusă să fie supusă cât mai repede sancțiunilor
Diamantele
UE a cumpărat anul trecut diamante rusești în valoare de 1,4 miliarde de euro, potrivit Eurostat, în condițiile în care nu a interzis nici importurile de pietre prețioase și nici nu a pus pe lista neagră compania minieră Alrosa, controlată de statul rus.
Belgia, unde se află cel mai mare centru de comerț cu diamante din lume, Anvers, i-a supărat pe „durii” blocului comunitar, făcând lobby ca UE să nu acționeze singură în privința interzicerii diamantelor rusești.
UE, Statele Unite și alte economii din G7 lucrează în prezent la un sistem de trasabilitate pentru a elimina împreună diamantele rusești. Centrul Mondial al Diamantelor de la Anvers a spus că, pentru a fi eficient, acest sistem trebuie să includă și India, stat care nu face parte din G7.
Citește și: Rusia vinde în secret diamante, fentând sancțiunile internaționale. Cine sunt cumpărătorii
Substanțe chimice și materii prime
Importurile UE de îngrășăminte rusești au însumat o valoare de 2,6 miliarde de euro în 2022, cu peste 40% mai mult decât în 2021, deoarece creșterea prețurilor a compensat volumele mai mici, mai notează Eurostat.
Potasa (care include diverse săruri extrase și fabricate care conțin potasiu sub formă solubilă în apă) din Rusia și Belarus este puternic restricționată sau interzisă în UE. Dar alte îngrășăminte, inclusiv ureea, circulă liber, a declarat Sean Mackle, care face lobby industrial pentru Fertilizers Europe. Acesta a adăugat că abordarea inegală a cântărit asupra punerii în aplicare a sancțiunilor.
Dezacordul dintre cele 27 de state membre ale UE cu privire la derogările propuse pentru ca îngrășămintele să continue să ajungă în Africa blochează impunerea de noi sancțiuni împotriva Belarusului pentru că a ajutat efortul de război al Rusiei.
Printre materiile prime neafectate de sancțiuni se numără nichelul, utilizat în principal pentru producția de oțel inoxidabil. UE a importat nichel în valoare de 2,1 miliarde de euro în 2021 și de 3,2 miliarde de euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.
Numele mari lipsesc de pe lista de sancțiuni
Compania de minerit diamant Alrosa și compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom lipsesc de pe lista neagră a UE, care cuprinde în prezent aproape 1.700 de persoane și entități cărora li s-a interzis accesul în blocul comunitar.
Gazprombank (brațul financiar al monopolului rus de gaze Gazprom) și al doilea mare producător de petrol rus, Lukoil, lipsesc, de asemenea, de pe listă.
Organizația Transparency International a cerut de mult timp ca Rusiei să i se reteze accesul la lobby în cadrul UE și să îi fie aplicate sancțiuni secundare pentru a-i pedepsi pe cei care îi ajută pe cei aflați sub sancțiuni, așa cum este practica standard a Statelor Unite.
Citește și: Veniturile Norvegiei din petrol şi gaze au crescut de trei ori pe fondul războiului din Ucraina și a scumpirii combustibililor
Editor : M.D.B.
