Guverne europene au abordat administraţia SUA şi contractori din industria americană de apărare cu o „listă de cumpărături” pe care se află drone, rachete antiaeriene şi antitanc, după ce invazia rusă în Ucraina a determinat o creștere a cererii de armament american, notează joi Reuters într-o analiză preluată de Agerpres.
Germania, care se apropie de încheierea unui contract pentru 35 de avioane de luptă F-35 cu Lockheed Martin Corp, s-a interesat de sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice, au afirmat surse familiarizate cu situaţia.
Între timp, Polonia vrea să achiziţioneze urgent sisteme sofisticate de drone Reaper din Statele Unite, a declarat un oficial guvernamental polonez în această săptămână.
Cereri vin şi de la alte ţări din Europa de Est, unde aliaţii sunt dornici să cumpere armamente pe care Ucraina le-a folosit cu succes împotriva forţelor ruse, inclusiv rachete antiaeriene Stinger şi rachete antitanc Javelin, au indicat două surse.
Aceste solicitări survin în contextul în care state din Europa îşi cresc bugetele militare pentru a răspunde unor perspective de securitate tot mai nesigure. Germania, Suedia şi Danemarca se află printre țările care promit o majorare considerabilă a cheltuielilor de apărare.
Aliaţi europeni îşi majorează cheltuielile de apărare, a afirmat săptămâna trecută Mara Karlin, secretar adjunct al Pentagonului, în urma unei audieri în Congres în care a vorbit despre „agresiunea rusă care ameninţă integritatea teritorială a Europei”.
Pentagon: Cererea de armament crește
Întrucât vânzările de armament către alte state au nevoie de aprobare guvernamentală, Administraţia pentru cooperare de securitate a Pentagonului ţine reuniuni săptămânale ale echipei sale de management al crizei europene pentru evaluarea cererilor legate de situaţia actuală din Ucraina, a menţionat o sursă.
Pentru a accelera aprobările guvernului pentru vânzări şi transferuri de arme produse de contractori americani, Pentagonul a reînfiinţat o echipă pentru a răspunde solicitărilor în creştere.
„Departamentul Apărării examinează opţiuni de a sprijini necesităţile Ucrainei, a reface rapid stocurile SUA şi a umple stocurile golite ale aliaţilor şi partenerilor”, a spus un oficial de la Pentagon, menţionând că acesta lucrează cu contractori cu privire la căile de a „reduce constrângerile lanţurilor de aprovizionare (şi) a accelera calendarele de producţie”.
Raytheon Technologies produce rachete Stinger şi, în comun cu Lockheed Martin Corp, rachete Javelin.
Potenţialul de creştere accelerată a vânzărilor tuturor tipurilor de armamente după invazia declanşată la 24 februarie de Rusia a urcat acţiunile Lockheed cu 8,3% şi ale Raytheon cu 3,9%.
Potrivit lui Tom Laliberty, vicepreşedinte al Raytheon, compania recunoaşte „nevoia urgentă de refacere a stocurilor golite de Javelin şi Stinger”.
Furnizorii din SUA, preferați celor europeni
Orice reorientare semnificativă spre Statele Unite ca furnizor este probabil să declanşeze repercusiuni pentru industria fragmentată de apărare a Europei.
Şeful Dassault Aviation a criticat recent decizia Berlinului de a comanda avioane F-35, arătând că ea ar putea slăbi sprijinul pentru proiecte de colaborare precum avionul de luptă franco-german FCAS al Dassault şi Airbus.
Germania analizează de asemenea sisteme antirachetă americane precum Terminal High Altitude Air Defense (THAAD), deşi nu acesta este favoritul, potrivit unei surse.
Un politician din opoziţie, spre exemplu, a întrebat despre achiziţia interceptorului de rachete cu rază scurtă Iron Dome pentru apărarea Berlinului. Procesul decizional cu privire la ce achiziţii vor fi făcute este la început.
Germania era deja aşteptată să decidă în acest an achiziţia unui nou elicopter de transport greu, pe care creşterea bugetului de apărare ar putea-o accelera. Competitorii pentru contractul de aproximativ 4 miliarde de euro sunt CH-53K King Stallion al Lockheed Martin şi H-47 Chinook al Boeing.
La rândul său, Polonia intenţionează să achiziţioneze drone MQ-9 Reaper, fabricate de General Atomics, printr-o procedură specială, accelerată, şi are în vedere şi alte achiziţii la o dată ulterioară, a declarat miercuri într-un interviu locotenent-colonelul Krzysztof Platek, purtător de cuvânt al Agenţiei pentru armamente din cadrul Ministerului Apărării.
„Această comandă este un răspuns la situaţia de securitate, mai ales în Europa Centrală şi de Est”, a arătat Platek.
Editor : B.P.
