Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluţie „istorică” prin care se cere justiţiei internaţionale să clarifice „obligaţiile” statelor în lupta împotriva schimbărilor climatice.
ONG-urile şi o serie de state dintre cei 130 de co-sponsori ai textului au salutat acest text adoptat prin consens în cei mai fermi termen, spunând că este un progres „istoric”, „un moment de reper” sau „triumful diplomaţiei internaţionale în domeniul climei”, relatează AFP, citată de Agerpres.
Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) va trebui să răspundă la problema „obligaţiilor care revin statelor” în protecţia sistemului climatic, pentru generaţiile prezente şi viitoare.
„Împreună, scrieţi istorie”, a spus secretarul general al ONU, Antonio Guterres, apreciind că şi fără caracter obligatoriu, viitorul aviz al organului judiciar al Naţiunilor Unite ar putea ajuta guvernele să „ia măsurile climatice mai curajoase şi mai puternice de care lumea are nevoie disperată”.
În urmă cu o săptămână, experţii ONU în climă (Giec) au avertizat încă o dată că încălzirea globală ar trebui să atingă pragul de +1,5°C faţă de epoca preindustrială până în 2030-2035, cel mai ambiţios obiectiv al acordului de la Paris, o menţionare clară a urgenţei de a acţiona radical în acest deceniu pentru a asigura un „viitor locuibil” pentru umanitate.
În timp ce angajamentele naţionale ale statelor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră conform Acordului de la Paris nu sunt obligatorii, rezoluţia subliniază importanţa altor texte internaţionale, cum ar fi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
„Această rezoluţie pune în centru drepturile omului şi echitatea între generaţii în ceea ce priveşte schimbările climatice - două elemente cheie de obicei absente din discursul general”, a declarat pentru AFP Shaina Sadai, de la Uniunea Oamenilor de Ştiinţă preocupaţi.
Deşi opiniile CIJ, organul judiciar al ONU, nu sunt obligatorii, ele au o pondere legală şi morală semnificativă, adesea luate în considerare de instanţele naţionale.
Rezoluţia se referă, de asemenea, la „acţiunile” statelor responsabile de încălzirea globală şi la „consecinţele juridice” ale „obligaţiilor” lor faţă de micile state insulare, precum şi faţă de popoarele de astăzi şi de mâine.
Aceasta este o problemă centrală în lupta celor mai sărace ţări pentru finanţarea „pierderilor şi daunelor” pe care le suferă, dar de natură să jignească unele ţări care se opun oricărei idei de „reparaţii” pentru responsabilitatea lor în încălzirea globală, notează AFP.
Editor : M.B.
