Cu puțin timp înainte de miezul nopții, pe 9 septembrie, ecranele radarului polonez s-au aprins când cel puțin 19 drone rusești au intrat în spațiul său aerian din Ucraina și Belarus. Avioane de vânătoare poloneze, suedeze și olandeze au fost mobilizate și au doborât aproximativ trei, scrie The Times.
Donald Tusk, prim-ministrul polonez, a avertizat că este vorba de o „amenințare directă” la adresa Europei și a invocat Articolul 4 din tratatul NATO, declanșând o consultare formală privind apărarea reciprocă. Kremlinul a susținut că incursiunea nu a fost deliberată.
Cu toate acestea, în ciuda lansării Operațiunii Eastern Sentry (Santinela Estică) — care consolidează capacitățile NATO de-a lungul frontierei cu Rusia — incidentul s-a dovedit a fi departe de o aberație.
Deși au fost raportate câteva încălcări ale spațiului aerian, The Times a identificat 54 de observări aeriene suspecte sau provocatoare de la incursiunea în masă.
Rapoartele care au fost ulterior explicate, cum ar fi cele legate de baloanele din apropierea aeroportului din Vilnius și luminile de pe mare despre care poliția a stabilit că probabil erau de la nave, au fost ignorate.
Activități suspecte cu drone au fost raportate în cel puțin 13 țări NATO, cel mai frecvent în Germania. Aproape jumătate au fost efectuate în apropierea aeroporturilor și aproximativ un sfert deasupra instituțiilor militare, a locurilor de antrenament și a unui depozit de muniții.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a descris valul drept o „campanie coerentă și în escaladare” de război hibrid, iar Friedrich Merz, cancelarul german, a dat vina în mod explicit pe Moscova .
Boris Bondarev, un fost diplomat rus, a sugerat că președintele Putin spera să redirecționeze sprijinul dinspre Ucraina. De asemenea, s-au făcut comparații cu China care testează hotărârea taiwaneză, în timp ce alții suspectează o colectare clasică de informații.
Nichita Gurcov, analist senior la ACLED, un organism de monitorizare a conflictelor, a declarat: „Nimeni nu are nicio îndoială că acest lucru e în mare parte din cauza Rusiei”, subliniind lipsa aterizărilor forțate ca dovadă a existenței unor operatori capabili.
„În circumstanțele date, pare o activitate hibridă”, a spus el. „Dacă nu ar fi fost sponsorizată de stat, nu am fi văzut hoarde de drone zburând deasupra unor locații strategice.”
Majoritatea celor 54 de observări sunt încă în curs de investigare, iar șapte cazuri au dus la arestări. Cu toate acestea, spionajul sau întreruperea activității potajunge pe fir la colaboratori europeni, spun experții, ceea ce face dificilă confirmarea responsabilității, chiar dacă făptașul este prins.
Zborurile cu drone fac parte dintr-un model mai amplu de provocare. Pe 19 septembrie, trei avioane rusești MiG-31 cu transponderele dezactivate au zburat în spațiul aerian estonian. Au decolat 12 minute mai târziu ca urmare a escortei unui avion de vânătoare cu transponder dezactivat, potrivit unor oficiali ai apărării din Tallinn.
Câteva ore mai târziu, două aeronave rusești au zburat la joasă altitudine deasupra unei platforme de foraj marin din apropierea orașului Gdansk, Polonia, încălcând zona de siguranță a platformei. Norvegia a susținut, de asemenea, că aeronavele rusești i-au încălcat spațiul aerian de trei ori în acest an - după mai bine de un deceniu fără incidente - iar un elicopter Mi-8 a încălcat suveranitatea Estoniei la începutul lunii septembrie.
Citește și:
Rusia avertizează că „va face tot posibilul” pentru a-și asigura securitatea, dacă SUA trimit rachete Tomahawk în Ucraina
Vehicule fără pilot au pătruns în mod similar în spațiul aerian NATO, în ciuda gradului sporit de alertă. În iulie, o dronă Gerbera care transporta două kilograme de explozibil s-a prăbușit în apropierea unei zone de antrenament militar din Lituania - un incident anterior a dus la evacuarea prim-ministrului într-un adăpost antiaerian.
De când Polonia a declanșat Articolul 4, au avut loc cel puțin 24 de incidente în jurul aeroporturilor, 13 în apropierea unor situri militare și patru în apropierea altor infrastructuri critice. Printre cazuri se numără o dronă „neutralizată” în apropierea palatului prezidențial din Varșovia, quadcoptere mari în formație deasupra unui port german și 15 drone în apropierea unui sit militar belgian.
Unele ar putea fi neînțelegeri, cum ar fi cazul unui amator croat care a primit o amendă substanțială pentru că și-a pilotat vehiculul în apropierea aeroportului din Frankfurt. Keir Giles, consultant senior în cadrul Programului Rusia de la Chatham House, a declarat: „Nu putem ignora faptul că unele dintre aceste incidente sunt acțiunile unor idioți locali cărora le place drama.”
Însă multe au pus serviciile de securitate în dificultate, cum ar fi doi cetățeni chinezi găsiți cu fotografii ale infrastructurii sensibile după ce o dronă a fost observată lângă stația aeriană Bardufoss din Norvegia, a relatat postul de televiziune de stat NRK. Aeroporturile au investit din ce în ce mai mult în radare, scanere radio și senzori acustici, dar încă depind în mare măsură de confirmarea vizuală pentru aeronavele mici.
„Cel mai surprinzător aspect este cât de nepregătite par a fi aeroporturile europene pentru această problemă”, a spus Giles. „Rusia a detectat o lacună enormă în apărarea infrastructurii critice de către Europa și a observat, de asemenea, că poate efectua aceste atacuri fără costuri sau consecințe.”
Guvernele europene au răspuns prin creșterea nivelului de pregătire militară. NATO și-a mutat mijloacele de detectare în zona Baltică, iar Germania își relaxează regulile privind angajarea dronelor, în timp ce soldații suedezi și polonezi au efectuat împreună exerciții de apărare a insulelor. Experți britanici în combaterea dronelor au fost trimiși pentru a instrui serviciile de securitate din R. Moldova și chiar a fost lansat un „zid anti- drone” finanțat de UE , format din radare și interceptoare.
Serviciile de informații au luat măsuri drastice și împotriva unor presupuse active străine. Armata franceză a urcat la bordul petrolierului Boracay, sub pavilionul Beninului, pe 1 octombrie, pentru a investiga, deoarece nava suspectată a fi parte din „flota din umbră” a Rusiei se afla în apropierea Danemarcei în timpul mai multor observări suspecte de drone.
Serviciile de securitate germane au confiscat, de asemenea, nava Scanlark pe 7 septembrie, sub suspiciunea de „spionaj în scopul sabotajului și fotografierii care pune în pericol securitatea”. Ambele nave au fost eliberate ulterior și neagă orice implicare.
„Este foarte stresant. Testează hotărârea, testează și reacțiile”, a spus Gurcov. „Mă tem că, din punctul meu de vedere, personal, dacă nu ripostezi, primești mai mult.”
Citește și:
Când ar putea fi gata „zidul european anti-drone”. Anunțul Comisiei Europene
Editor : Ș.R.
