Marea Britanie a convenit să creeze o forță navală comună împreună cu nouă țări europene pentru a descuraja viitoarele amenințări rusești venite dinspre „frontiera maritimă deschisă” din nord, a anunțat șeful Marinei Regale, relatează The Guardian.
Generalul Sir Gwyn Jenkins a afirmat că, în ciuda crizei actuale din Orientul Mijlociu, unde strâmtoarea Ormuz rămâne închisă în urma războiului dintre SUA - Israel în Iran, „Rusia rămâne cea mai gravă amenințare la adresa securității noastre”.
Într-un discurs, șeful Statului Major al Marinei a declarat că cei 10 membri ai Forței Expediționare Comune (JEF) au semnat săptămâna trecută o declarație de intenție privind crearea unei „forțe maritime multinaționale” care să acționeze ca un „complement al NATO”.
Aceasta nu ar include Statele Unite, al căror președinte, Donald Trump, a criticat în repetate rânduri Regatul Unit pentru că nu a susținut în mod activ bombardarea Iranului, ajungând chiar să descrie portavioanele Marinei Regale drept „jucării”.
Cooperarea militară dintre SUA și Regatul Unit se află la un nivel scăzut, cele două țări fiind în dezacord cu privire la strâmtoarea Ormuz. SUA au declarat că doresc sprijin pentru a forța trecerea prin calea navigabilă și au criticat discuțiile dintre Marea Britanie și Franța privind organizarea unor patrule defensive după încheierea războiului, calificându-le drept „absurde”.
Forța include Țările de Jos, toate cele cinci țări nordice și cele trei state baltice, Regatul Unit fiind cel mai mare membru din punct de vedere militar. Canada ia, de asemenea, în considerare aderarea, în contextul în care unii membri ai NATO își adaptează răspunsul la agresiunea tot mai intensă a Rusiei.
La începutul acestei luni, Regatul Unit a declarat că a fost depistată activitatea unor submarine ruse de spionaj care păreau să desfășoare operațiuni de supraveghere secretă a infrastructurii submarine din jurul Marii Britanii.
„Incursiunile rusești în apele noastre teritoriale au crescut cu aproape o treime în ultimii doi ani”, a declarat șeful marinei britanice, adăugând că, în opinia sa, Regatul Unit are o „graniță maritimă deschisă cu Rusia la nord”.
Scopul noii forțe maritime, care ar urma să fie „comandată, dacă va fi necesar”, de la cartierul general militar al Regatului Unit din Northwood, situat în nord-vestul Londrei, ar fi acela de a se antrena și pregăti împreună.
De asemenea, ar fi „concepută pentru a interveni imediat în caz de nevoie, cu capacități reale, planuri de război concrete și o integrare efectivă”, a afirmat Jenkins, deși marina a întâmpinat dificultăți în a pune la dispoziție o navă de război la începutul conflictului din Iran.
Au trecut mai mult de trei săptămâni de la atacul cu drone asupra bazei britanice Akrotiri din Cipru până la desfășurarea navei HMS Dragon în estul Mediteranei, iar distrugătorul a fost nevoit ulterior să acosteze pentru a remedia problemele legate de toalete și de alimentarea cu apă.
Conform lui Jenkins, criza din Orientul Mijlociu a adus marina în centrul atenției. „Am fost suficient de pregătiți? Putem lupta astăzi și, dacă da, cu ce?”, a spus el, adăugând că forța armată dispune de un plan general de acțiune.
Potrivit unor surse din cadrul marinei, criza de disponibilitate de la începutul războiului s-a datorat lipsei investițiilor anterioare și au subliniat impactul reducerilor bugetare aplicate sectorului construcțiilor navale de către guvernele anterioare.
Jenkins, fost comandant al Marinei Regale și al forțelor speciale, a declarat că „navele de escortă fără echipaj” – drone marine de mari dimensiuni – vor naviga alături de navele de război britanice în următorii doi ani, ca parte a eforturilor de a spori capacitatea militară la un cost mai redus decât până acum.
Cu toate acestea, deși Regatul Unit a amenințat că va confisca petrolierele din „flota fantomă” legate de Rusia care exportă petrol supus sancțiunilor, nu a pus în aplicare această măsură, în timp ce alte țări europene au reușit să o facă, notează sursa citată.
Rusia a trimis fregate pentru a escorta navele aflate sub sancțiuni prin strâmtoarea Dover, ignorând avertismentul Regatului Unit, făcut public de Keir Starmer pe 25 martie. De atunci, 98 de petroliere care fac obiectul sancțiunilor au traversat apele teritoriale britanice.
Citește și:
Cum poate Occidentul să scape din „Capcana Ormuz”: Soluția care a salvat lumea din mai multe crize ale petrolului în ultimii 70 de ani
Marina britanică ar putea solicita ajutorul Franței pentru a contracara flota fantomă a Rusiei
Editor : A.M.G.
