Implicat într-un război costisitor în Ucraina, Vladimir Putin doreşte să consolideze capacităţile de apărare ale Rusiei şi să integreze regiunile ucrainene ocupate. Pentru a susţine efortul de război, bugetul pentru perioada 2025-2027 - pe care deputaţii ruşi l-au aprobat joi în primă lectură joi - alocă 30 la sută numai pentru cheltuielile militare, relatează Boursorama, citat de News.ro. Este „bugetul pentru un război de lungă durată”, titrează și BBC în ediția din Rusia.
În Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului, 314 deputaţi au votat în favoarea bugetului pe trei ani, 78 s-au abţinut şi o persoană a votat împotrivă, potrivit rezultatelor oficiale.
Textul, care este programat pentru votul în a doua lectură la 14 noiembrie, trebuie apoi aprobat de Consiliul Federaţiei (camera superioară) înainte de a fi promulgat de preşedintele Vladimir Putin.
Kremlinul repetă în fiecare zi că asaltul său asupra Ucrainei, lansat în februarie 2022, va fi încununat de succes, indiferent de costul economic şi uman, în ciuda sprijinului occidental pentru Kiev. Vladimir Putin a fost clar în septembrie: „Consolidarea capacităţii de apărare a ţării” şi „integrarea regiunilor ocupate” ale Ucrainei sunt „priorităţi”.
Pentru a realiza acest lucru, Kremlinul a decis să continue să investească masiv în armată. Cheltuielile pentru apărare vor ajunge la aproape 13.500 de miliarde de ruble în 2025, adică echivalentul a 130 de miliarde de euro , potrivit proiectului de lege.
Bugetul militar naţional explodase deja cu aproape 70% într-un singur an, în 2024, reprezentând în acest an, cu investiţiile în securitate, 8,7% din PIB, o premieră în istoria modernă a Rusiei.
Din 2022, Kremlinul şi-a reorientat în mare parte economia către efortul de război, dezvoltându-şi complexul militar-industrial cu mare viteză, în special prin recrutarea a sute de mii de noi angajaţi. Kremlinul anticipează un conflict prelungit cu Ucraina şi nu pare îngrijorat de riscurile ca economia sa să devină mai dependentă de comenzile militare, în ciuda faptului că inflaţia, de peste 8,6%, erodează puterea de cumpărare a ruşilor.
Bugetul pentru securitate internă, care include poliţia şi serviciile speciale responsabile de reprimarea criticilor Kremlinului, va creşte la 3.460 de miliarde de ruble, echivalentul a 33 de miliarde de euro, reprezentând aproape 10% din cheltuielile anuale ale guvernului rus.
Aceste cheltuieli combinate apărare-securitate vor reprezenta aproximativ 40% din buget, la care se adaugă o serie de investiţii clasificate.
Putin a ordonat și creșterea numărului de soldați
Semn că cheltuielile militare nu sunt pe cale să scadă, Vladimir Putin a semnat, la jumătatea lunii septembrie, un decret prin care a ordonat o creştere cu 15% a numărului de soldaţi, ajungând astfel la 1,5 milioane. Cu această nouă creştere, 1 din 50 de oameni activi din Rusia va fi acum în armată, care, potrivit presei ruse, va deveni a doua cea mai mare din lume după cea a Chinei.
Pentru a gestiona „eficient” conturile armatei, unde corupţia rămâne endemică, Vladimir Putin a trimis la închisoare o serie de funcţionari pentru luare de mită, iar în mai a numit un economist, Andrei Belousov, la conducerea Ministerului Apărării.
În total, cheltuielile federale vor ajunge la 41.500 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 400 de miliarde de euro în 2025. Pentru a echilibra bugetul în creştere, guvernul intenţionează să majoreze impozitele pe veniturile mari şi pe companii de la 1 ianuarie, pentru a continua să finanţeze ofensiva din Ucraina şi cheltuielile aferente.
Dar problemele structurale ale economiei persistă. Pe lângă inflaţie, deficitul de forţă de muncă - o consecinţă directă a plecării a sute de mii de oameni pe front sau în străinătate - persistă şi „limitează” creşterea, după cum recunoaşte Vladimir Putin.
Cu toate acestea, situaţia rămâne sustenabilă pe termen scurt. Marţi, FMI şi-a revizuit în creştere previziunile pentru Rusia la sfârşitul anului, până la +3,6%.
Editor : Ș.A.
