Cum a ajuns „pumnalul din inima Europei” o vulnerabilitate majoră a Rusiei. „Fortăreața” Kaliningrad, tot mai izolată și greu de apărat

Exclava rusească Kaliningrad a reprezentat de mult timp cel mai înaintat avanpost al Rusiei în Europa și un teritoriu extrem de important pentru capacitatea Kremlinului de a-și exercita influența în regiune. Dar războiul din Ucraina a schimbat relevanța strategică a Kaliningradului în detrimentul Moscovei: fostul atu de aur al Rusiei a devenit o vulnerabilitate din ce în ce mai costisitoare, izolată, dificil de aprovizionat și de apărat și înconjurată de inamici, se arată într-o analiză Foreign Policy.

Pentru țările baltice, „pumnalul Rusiei din inima Europei” a provocat multe bătăi de cap, în special în privința teritoriului care leagă aceste țări de restul Uniunii Europene: Coridorul Suwalki – o fâșie de aproximativ 65 de kilometri lungime ce formează zona de graniță dintre Polonia și Lituania.

Rusia ar putea încerca să ocupe acest teritoriu printr-un atac fulgerător lansat din Belarus, afectând integritatea teritorială a alianței NATO, care va avea misiunea dificilă de a-l recuceri.

„Kaliningrad este extrem de militarizat, practic o fortăreață”, a spus Stephen Hall, profesor de științe politice specializat în Rusia și spațiul ex-sovietic de la Universitatea din Bath. „Încă de la finalul Războiului Rece, Rusia a testat scenarii ca să taie breșa, să izoleze țările baltice și să le ocupe.”

NATO nu a avut niciodată un răspuns credibil la scenariul în care forțele armate ale Rusiei ar tăia coridorul și ar izola țările baltice de restul alianței. „Ideea era ca țările baltice să lupte singure până la sosirea Statelor Unite”, a spus Hall. „NATO ar lupta apoi pornind din zona de coastă ca să le elibereze.”

Situația geopolitică din nord-estul Europei s-ar putea decide „în întunericul de sub apele” tulburi ale Mării Baltice

Rusia s-a folosit de Kaliningrad pentru a lansa atacuri hibrid împotriva țărilor din Uniunea Europeană. În zona baltică, Rusia a folosit metode de sabotaj maritim, precum avarierea cablurilor subacvatice, bruierea semnalului GPS, atacuri cibernetice asupra infrastructurii și utilizarea flotei fantomă pentru a ocoli sancțiunile.

Însă, recenta aderare a Finlandei și Suediei la NATO a dat peste cap situația geopolitică din regiunea Mării Baltice pentru Rusia, iar sancțiunile UE au izolat și mai mult exclava rusească. Acum, opt țări membre NATO au ieșire la Marea Baltică: Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia.

De partea cealaltă, Rusia are porturi în această regiune doar în Kaliningrad și Sankt Petersburg. Superioritatea convențională a NATO este incontestabilă. Suedia, Polonia, Germania și Rusia operează submarine în Marea Baltică.

„Este un lac puțin adânc, aglomerat, iar fundul său este străbătut de mii de conducte și cabluri. Cele mai silențioase submarine construite vreodată vor patrula aceste adâncuri”, a scris Nordic Defense Review, care a adăugat că situația geopolitică din nord-estul Europei s-ar putea decide „în întunericul de sub apele” tulburi ale Mării Baltice.

Pentru cei aproximativ 1 milion de locuitori ai Kaliningradului, condițiile de trai s-au deteriorat dramatic. Înainte de război, localnicii au beneficiat enorm de pe urma faptului că produsele pe care le puteau cumpăra foarte ușor din Polonia și Lituania erau de mai bună calitate, mai diversificate și mai ieftine decât cele rusești.

Acum, toate beneficiile acestei apropieri de UE au dispărut. Rușii din Kaliningrad erau mult mai apropiați cultural de Europa, trăind departe de restul Rusiei și bucurându-se de libertățile europenilor.

Deși calitatea vieții s-a deteriorat din multe puncte de vedere și mulți ruși din Kaliningrad se simt trădați, riscul izbucnirii unei revolte din interior este unul foarte mic.

Cei mai mulți membri ai societății civile au părăsit țara după protestele din 2021 organizate în urma arestării lui Alexei Navalnîi, liderul opoziției ruse, potrivit lui Ilia Șumanov, fostul șef al biroului din Kaliningrad al Transparency International.

Cu ochii pe Coridorul Suwalki: o singură decizie pripită ar putea declanșa un război în toată regula

Suma pe care o cheltuie Rusia anual pentru aprovizionarea și subvenționarea Kaliningradului se ridică la aproximativ 647 de milioane de dolari, potrivit FP. Anul acesta, Moscova va cheltui 65 de milioane de dolari doar pentru a susține transportul maritim și pentru a reduce prețurile pentru consumatori.

Mai mult, Kaliningradul a devenit izolat de Rusia și în privința aprovizionării cu energie, după ce țările baltice s-au deconectat de la rețeaua folosită cândva de statele din spațiul ex-sovietic. „Kaliningradul nu mai are niciun cablu fizic înspre Rusia”, a spus cercetătorul Meciej Bukowsi de la Fundația Casimir Pulaski.

Lituania a semnat anul trecut un acord pe cinci ani prin care se angajează să permită transportul gazului natural rusesc în regiunea Kaliningrad. Rusia a amenințat că dacă Lituania va refuza această înțelegere, consecințe vor fi foarte grave.

Polonia și Lituania și-au întărit semnificativ forțele care apără Coridorul Suwalki, în timp ce mai multe brigăzi multinaționale au fost staționate în țările baltice. Fregatele, avioanele de patrulă maritimă și dronele navale ale NATO protejează infrastructura subacvatică critică.

Situația din jurul Kalinigradului a devenit atât de tensionată încât o singură decizie pripită ar putea declanșa un război în toată regula, a avertizat Hall. Iar, atunci, teritoriul care a reprezentat cândva un atu pentru Rusia s-ar putea transforma rapid într-o vulnerabilitate.

Editor : Raul Nețoiu