În cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, Kremlinul a propus persoanelor apropiate familiei președintelui american Donald Trump să achiziționeze acțiuni în activele energetice rusești în schimbul ridicării sancțiunilor americane, au declarat surse bine informate pentru The Economist.
În special, persoanele de încredere ale Casei Albe ar putea participa la proiecte de extracție a petrolului și gazelor în Arctica, la exploatarea zăcămintelor de metale rare, la crearea unui centru de procesare a datelor cu alimentare nucleară și la construirea unui tunel sub strâmtoarea Bering.
Potrivit surselor publicației, înainte de întâlnirea dintre Vladimir Putin și Trump în Alaska, în august anul trecut, a fost pregătită o notă pentru Consiliul de Securitate al Rusiei, în care se explica cum să se prezinte președintelui american „cea mai mare afacere” dintre Moscova și Washington în domeniul economic. În document, Rusia era descrisă ca „tezaurul resurselor arctice și nordice”, la exploatarea cărora se vor grăbi „zeci de fonduri suverane și private din SUA și alte țări care în prezent nu sunt prietenoase”. „Toți vor câștiga mulți bani”, iar „președinții Putin și Trump ar putea primi potențial premiile Nobel”, se menționa în notă. În același timp, potrivit The Economist, trimișii lui Trump sunt cei mai entuziasmați de posibilitatea de a obține acțiuni în megaproiecte capabile să schimbe piețele mondiale de materii prime.
Anterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, citând date ale serviciilor secrete naționale, a declarat că Moscova a promis Washingtonului o tranzacție în valoare de 12 trilioane de dolari în schimbul relaxării sancțiunilor. Cu toate acestea, ideea că SUA ar putea obține din acordul cu Rusia o sumă echivalentă cu de șase ori volumul anual al economiei rusești este în mod evident exagerată și are ca scop doar să-l flateze pe Trump, notează The Economist.
Conform calculelor publicației, chiar dacă importurile rusești vor reveni la nivelul din 2021, iar veniturile cumulate ale tuturor companiilor străine din Rusia se vor restabili, iar firmele americane vor ocupa jumătate din acest volum, în total acest lucru va da doar 340 de miliarde de dolari pe an. Veniturile de o asemenea amploare ar trebui să se mențină timp de decenii pentru a se apropia de cei 12 trilioane de dolari promiși, scrie publicația. În același timp, dacă Casa Albă „mușcă momeala”, extinderea comerțului și a investițiilor va permite economiei ruse să se redreseze, ceea ce va crea condițiile pentru un nou război, concluzionează The Economist.
De soluționarea conflictului din Ucraina în administrația Trump se ocupă trimisul special al acestuia, Steve Whitcoff, care a fost partenerul de afaceri al președintelui, și ginerele Jared Kushner. Whitcoff și Kushner s-au întâlnit de mai multe ori cu Putin și mențin contactul cu reprezentantul special al președintelui rus și șeful RFIP, Kirill Dmitriev.
În noiembrie, partea americană a prezentat un plan de pace pentru Ucraina, care a fost convenit cu Kievul și aliații din Europa. În ianuarie și februarie au avut loc trei runde de negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina. Zelenski a declarat că SUA insistă ca războiul să se încheie până în iunie, deoarece după aceea Casa Albă se va concentra pe alegerile intermediare, care vor avea loc la sfârșitul toamnei. „Ei vor un calendar clar”, a subliniat Zelenski.
Editor : A.R.
