Infiltrat de FSB. Cum a eşuat o operaţiune de defăimare a Norvegiei şi a unui partid anti-Putin

Un funcţionar din Murmansk a fost atras de serviciile secrete ruse într-o operaţiune la capătul căreia Moscova ar fi împuşcat doi iepuri dintr-un foc. Afacerea a eşuat însă în ultimul moment, după ce bărbatul a povestit totul serviciului de informaţii norvegian, făcând apoi publică afacerea.

Deşi pare mai degrabă o conspiraţie demnă de romanele suprarealiste, povestea infiltării de către FSB a partidului liberal Parnas şi eventuala atragere a Norvegiei într-un scandal de laborator e cât se poate de reală, notează publicaţia online Barents Observer. Parnas este o formaţiune de opoziţie, condusă de fostul premier, Mihail Kasianov, de orientare liberală.

Potrivit sursei citate, serviciul rus de informaţii a acţionat prin intermediul lui Andrey Kapitonov, un funcţionar din Murmansk.

La orizontul lui septembrie 2016 se conturau alegerile pentru Duma de Stat, iar misiunea încredinţată lui Kapitonov arăta astfel: se alătura Parnas, prelua conducerea filialei din Murmansk a partidului, apoi trecea graniţa în Kirkenes, un oraş norvegian în care trebuia să contacteze serviciile de informaţii norvegiene şi să le ceară sprijinul financiar pentru partidul său, aflat în opoziţie. Scopul? În preajma campaniei electorale pentru alegerile din Dumă, Andrey Kapitonov urma să dezvăluie public faptul că formaţiunea sa a fost ajutată de o ţară NATO, Norvegia, şi a primit bani de la un serviciu secret străin.

Operaţiunea, notează Barents Observer, viza defăimarea Parnas într-un moment-cheie, cel al alegerilor, şi să discrediteze Norvegia, prezentând-o drept un stat care se amestecă în politca internă a Rusiei.

Însă lucrurile au luat-o razna, din perspectiva FSB, atunci când Kapitonov a dat în vileag întreaga afacere şi a dat în judecată agenţii implicaţi în înscenare. Într-un interviu acordat celor de la Barents Observer, bărbatul subliniază că Norvegia şi nu Parnas a fost ţinta principală a operaţiunii.

„Mi-au promis o slujbă bună”

În vârstă de aproape 40 de ani, Andrey Kapitonov susţine că a început să colaboreze cu FSB în septembrie 2014, când lucra în domeniul prevenirii corupţiei la o societate a municipalităţii. În plus, avusese o oarecare activitate politică. În 2009, fusese co-preşedinte al filialei regionale a mişcării Solidarnost. O mişcare critică la adresa regimului Putin şi din care mai făceau parte, printre alţii, Garry Kasparov şi Boris Nemţov (asasinat în februarie 2015, nu departe de zidurile Kremlinului).

Cum a ajuns totuşi Kapitonov, un activist Solidarnost, să colaboreze tocmai cu FSB-ul lui Putin? „Mi-au promis o slujbă bună într-una din marile companii de stat, precum Gazprom”, sună răspunsul consemnat de jurnaliştii de la Barents Observer.

Cafeneaua din Kirkenes şi mesajul trimis serviciului secret

Efectiv, operaţiunea „Parnas-Norvegia” a demarat în ianuarie 2016. Kapitonov urma să se înscrie în Parnas, să deschidă o filială locală a formaţiunii, dar şi să candideze pentru un loc în Duma de Stat, la alegerile din 18 septembrie 2016. FSB îi asigura fondurile de campanie.

Până la un punct, paşii operaţiunii au fost urmaţi întocmai cum fuseseră gândiţi: înscrierea în Parnas, înfiinţarea unei filiale locale şi instalarea la conducerea ei.

În aprilie, însă, FSB i-a cerut bărbatului să plece în Norvegia, să contacteze serviciile secrete de acolo, pentru ca ulterior să apară la televiziunea regională şi să povestească cum a fost sprijinit din exterior. „Bineînţeles că aş fi fost dat afară imediat din Parnas, iar cariera mea politică ar fi fost compromisă pentru totdeauna. În schimb, aş fi obţinut o slujbă bine plătită într-o companie de stat”, explică bărbatul, încă o dată, termenii înţelegerii avute cu FSB.

Kapitonov s-a deplasat în Norvegia în 25 august. Dintr-o cafenea din oraşul Kirkenens, şi-a creat un cont nou de email de pe care a trimis un mesaj serviciului norvegian de informaţii, PST, propunând o întâlnire în data de 2 septembrie.

Jurnaliştii de la Bartents Observer notează că, în timpul interviului, bărbatul şi-a deschis paşaportul pentru a le arăta ştampilele primite la graniţă pentru cele două intrări, din 25 august şi 2 septembrie.

Ţinta din spatele ţintei

Totuşi, deşi mersese atât de departe cu această operaţiune, Andrey Kapitonov susţine că deja, la momentul contactării PST, era hotărât să iasă din acest joc.

Fapt pentru care, masi spune el, în emailul trimis serviciului norvegian a explicat despre ce ar fi în realitate vorba. Întâlnirea cu ofiţerii PST nu a mai avut loc.

„Am renunţat. Mi-am dat seama că era ilegal şi în conflict cu principiile mele morale. În plus, am înţeles că Parnas nu avea cum să obţină un rezultat bun la alegeri. Îmi devenea clar că, de fapt, această operaţiune nu era îndreptată împotriva Parnas, ci împotriva Norvegiei”, a declarat Andrey Kapitonov pentru Barents Observer.

Cum a reacţionat FSB

Jurnaliştii au contactat birourile PST din Kirkenes şi Oslo pentru a confrunta varianta oficială a instituţiei cu povestea spusă de rus, dar nu au primit niciun comentariu. Nici biroul FSB din Murmansk nu a răspuns întrebărilor Barents Observer.

Totuşi, notează publicaţia, cu o zi înaintea întâlnirii reporterilor cu Andrey Kapitonov, serviciul rus de securitate a postat un scurt comentariu pe un site local: „Conform informaţiilor biroului FSB din Murmansk, materialele publicate de Andrey S. Kapitonov nu corespund realităţii”.

Potrivit lui Kapitonov, „FSB trebuie să îşi justifice existenţa şi să ofere rezultate. La fel ca predecesorul său, KGB, serviciul de securitate e presat să prindă un număr cât mai mare de agenţi străini pentru a justifica finanţarea şi sprijinul guvernamental”.

Barents Observer arată că preşedintele Vladimir Putin a declarat, la începutul acestui an, că FSB a lucrat în peste 400 de cazuri de spionaj.

Însă Andrey Kapitonov consideră că agenţii din Murmansk construiesc cazuri de spionaj pentru a raporta rezultatele aşteptate. Şi că el însuşi ar fi victima unui asemenea caz.

Bărbatul recunoaşte că îi este teamă de răzbunarea FSB şi susţine că angajatorul său a fost deja forţat să îi reţină salariul pe câteva luni. Totuşi, la începutul lunii martie, acesta a făcut o plângere scrisă împotriva agenţilor de informaţii, care acum ar fi cercetată tocmai de FSB.

Apoi, în 31 martie, scrie Barents Observer, Andrey Kapitonov a dat în judecată FSB. „Am cerut instanţei să oblige FSB să recunoască că am fost agentul lor şi că, împreună cu alţi agenţi, am fost implicat într-o operaţiune ilegală. Nu îmi aduc aminte să existe o acţiune similară împotriva FSB”, mai spune Kapitonov. „Mă aştept ca maşinăria lor de stat mafioată să recurgă la metode de a mă împiedica să merg înainte cu cazul în instanţă. Căci, în această situaţie, va trebui să dau numele câtorva agenţi, care m-au adus într-o asemenea situaţie”, încheie bărbatul, citat de Barents Observer.