Pe lângă acordul în sine, care prevede eliminarea de către fiecare parte a 34 de tone de plutoniu utilizabil în scop militar și declarat excedentar pentru programe militare, partea rusă a denunțat de asemenea toate protocoalele anexă, ce reglementează finanțarea și răspunderea civilă pentru daune.
Legea a fost aprobată în ultimele săptămâni de ambele camere ale parlamentului rus: Duma (Camera Deputaților) și Senatul.
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat la începutul acestei luni că Moscova „examinează încheierea procesului de cooperare cu americanii în cadrul acestui acord, inclusiv din punct de vedere formal”.
Acordul, încheiat în 2000 și ratificat în 2011, era deja suspendat de ambele părți, de cea rusă printr-un decret al președintelui Vladimir Putin și de cea americană în urma aplicării unei legi federale ce impunea o astfel de măsură în urma sancțiunilor aplicate Rusiei după invazia în Ucraina.
Partea rusă afirmă că suspendarea s-a datorat și intenției SUA de a modifica procedura de eliminare a plutoniului fără consimțământul Rusiei.
Kremlinul a semnalat că va repune în aplicare acordul după ce SUA vor îndeplini solicitările formulate de Rusia în legătură cu războiul din Ucraina, între care ridicarea sancțiunilor și compensarea prejudiciilor suferite de Rusia, precum și reducerea infrastructurii militare în țările care au aderat la NATO după 1 septembrie 2000.
Putin a oferit Statelor Unite o prelungire de un an a START III, ultimul tratat de dezarmare nucleară dintre cele două puteri nucleare, după expirarea acestuia în februarie 2026.
