Armata rusă s-a împotmolit definitiv în Ucraina, iar Vladimir Putin a început să-i ceară lui Alexander Lukașenko să-l ajute în escaladarea conflictului. Moscova a început să exercite presiuni la începutul acestui an, în speranța de a folosi din nou Belarusul pentru extinderea campaniei militare împotriva Ucrainei sau pentru desfășurarea de operațiuni împotriva țărilor NATO, au declarat pentru The Wall Street Journal foști și actuali oficiali ruși și europeni.
Acest lucru a devenit cunoscut atât în Europa, cât și la Kiev. Emmanuel Macron și Vladimir Zelenski i-au adresat avertismente lui Lukașenko, inclusiv în mod public. În ciuda acestui fapt, potrivit surselor WSJ, presiunea Moscovei nu a făcut decât să se intensifice.
În ultima perioadă, Moscova a început să ceară, în special, să i se permită utilizarea teritoriului Belarusului pentru a lansa atacuri cu drone asupra Ucrainei și pentru a deschide un nou front mai aproape de regiunile sale vestice, cu scopul de a distrage atenția Forțelor Armate ale Ucrainei de la apărarea teritoriilor din est.
În plus, Belarusul ar putea fi implicat în operațiuni împotriva țărilor vecine membre ale NATO, deși acestea nu presupun neapărat un conflict armat deschis. Ar putea fi vorba de atacuri menite să testeze capacitatea de apărare a alianței sau să submineze sprijinul acordat Ucrainei – cum ar fi, de exemplu, lansarea a aproximativ 20 de drone către Polonia de pe teritoriul Belarusului anul trecut.
După cum a declarat pentru WSJ un fost angajat al serviciilor secrete ruse, la curent cu negocierile dintre Moscova și Minsk, Rusia amenință că va înceta sprijinul financiar de care economia belarusă a depins întotdeauna în mare măsură. Potrivit sursei, negocierile pe această temă se desfășoară în principal între Lukașenko și ambasadorul Rusiei în Belarus, Boris Gryzlov.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a sunat pe Lukașenko în luna mai și a discutat cu acesta aproximativ o oră și jumătate. Parisul dispune de informații conform cărora Belarus intenționează să-și intensifice participarea la război, a declarat Macron, avertizându-l pe Lukașenko în acest sens. Un consilier al lui Macron a confirmat pentru WSJ faptul că a avut loc convorbirea, menționând că președintele francez „a subliniat riscurile cu care se va confrunta Belarus dacă va permite să fie antrenată în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
De asemenea, în luna mai, Zelenski a declarat că Kievul a primit informații detaliate despre negocierile dintre oficialii ruși și cei din Belarus pe această temă. Potrivit acestuia, informațiile indică faptul că Moscova ia în considerare posibilitatea de a folosi Belarusul pentru potențiale operațiuni militare împotriva Ucrainei sau a țărilor baltice.
Săptămâna trecută, Zelenski a declarat că îi acordă lui Lukașenko o săptămână pentru a demonta dispozitivele rusești de pe teritoriul Belarusului, care ghidează atacurile cu drone asupra orașelor ucrainene. În caz contrar, potrivit președintelui ucrainean, Kievul le va elimina pe cont propriu.
Cu câteva zile în urmă, Lukașenko și-a cerut scuze față de Zelenski și a dat asigurări că Belarus nu intenționează să intre în război. Belarus este „foarte vulnerabilă din punct de vedere militar” și nu dorește să lupte, a adăugat el.
În februarie 2022, Lukașenko îi oferise deja lui Putin un punct de sprijin pentru atacul asupra Ucrainei. Ulterior, el a încercat să se țină deoparte de conflict și a încercat să-și îmbunătățească relațiile cu noua administrație americană. Reprezentantul lui Donald Trump, John Cole, a devenit un oaspete frecvent la Minsk. În schimbul atenuării sancțiunilor, Lukașenko a eliberat, în mai multe etape, aproximativ 500 de deținuți politici.
Alexandr Piroznikov, fondatorul Forumului Strategic al Europei de Est, consideră că „intrarea în război ar fi contrazis obiectivele strategice ale lui Lukașenko, care, după toate aparențele, sunt legate de îmbunătățirea relațiilor cu Occidentul”.
În același timp, în Belarus sunt staționați aproximativ 2.000 de militari ruși, iar retransmițătoarele acestora, potrivit lui Zelenski, au fost utilizate în timpul atacurilor asupra unor orașe precum Rivne, Jitomir și Volyn. În luna mai au avut loc exerciții ruso-belaruse în cadrul cărora s-a exersat recepționarea muniției nucleare tactice pentru rachetele complexelor rusești „Iskander-M”, amplasate în Belarus.
Deocamdată nu există indicii că Rusia ar intenționa să utilizeze Belarusul în viitorul apropiat pentru desfășurarea unor operațiuni militare, însă această posibilitate rămâne în discuție, au declarat surse ale WSJ familiarizate cu situația.
Editor : A.R.
