Video Putin se refugiază în buncăre din cauza temerilor de asasinat: „Șocul provocat de operațiunea ucraineană Spiderweb este încă prezent”
Rusia a întărit măsurile de securitate pentru președintele Vladimir Putin, pe fondul temerilor legate de un posibil atentat, pe măsură ce acesta devine tot mai izolat și absorbit de războiul din Ucraina, relatează Financial Times.
În ultimele luni, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (FSO), care asigură paza înalților oficiali, a întărit drastic măsurile de securitate din jurul președintelui. Acesta petrece mai mult timp în buncăre subterane, ocupându-se de detaliile războiului, și s-a detașat tot mai mult de problemele civile, potrivit unor persoane care îl cunosc pe Putin la Moscova și unei persoane apropiate serviciilor de informații europene.
Izolarea lui Putin s-a accentuat în ultimii ani, în special de la izbucnirea pandemiei de Covid-19. Însă, începând din luna martie, îngrijorarea Kremlinului cu privire la o lovitură de stat sau la o tentativă de asasinat, în special prin intermediul dronelor, s-a intensificat brusc, a declarat o sursă apropiată serviciilor de informații europene.
„Șocul provocat de operațiunea ucraineană cu drone Spiderweb este încă prezent”, a declarat pentru FT o persoană apropiată lui Putin. Anul trecut, drone ucrainene au atacat aerodromuri rusești situate dincolo de Cercul Polar Arctic. Temerile legate de securitate au fost alimentate și mai mult de capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro de către SUA în ianuarie, a declarat o a doua persoană, de asemenea apropiată liderului rus.
Ca răspuns, Serviciul Federal de Securitate (FSO) a înăsprit și mai mult măsurile de securitate deja stricte. Putin și-a redus numărul vizitelor, iar controalele de securitate pentru persoanele care se întâlnesc cu el față în față au fost înăsprite și mai mult, a declarat o sursă apropiată serviciilor de informații europene.
Președintele rus și familia sa au încetat să mai meargă la reședințele lor din regiunea Moscovei și din nord-vestul Valdaiului. Putin petrece mai mult timp în buncăre, inclusiv în zona Krasnodar din sudul Rusiei, lucrând de acolo timp de câteva săptămâni, în timp ce mass-media de stat folosește imagini preînregistrate pentru a da impresia de normalitate.
Personalului din anturajul imediat al liderului de la Kremlin, inclusiv bucătari, fotografi și gărzi de corp, i s-a interzis să folosească mijloacele de transport în comun și să utilizeze telefoane mobile sau dispozitive conectate la internet în prezența sa. În locuințele acestora au fost instalate sisteme de supraveghere.
Persoanele din Rusia care îl cunosc pe Putin au afirmat că recentele întreruperi ale conexiunii la internet din Moscova sunt, de asemenea, legate, cel puțin parțial, de securitatea președintelui rus și de măsurile de protecție împotriva dronelor.
Potrivit serviciilor de informații europene, agenții FSO efectuează în prezent controale la scară largă cu ajutorul unităților canine și sunt dislocați de-a lungul malurilor râului Moscova, gata să reacționeze în cazul unor atacuri cu drone.
Kremlinul nu a răspuns imediat la solicitarea de comentarii.
Preocupările legate de securitate nu se limitează la Putin. Potrivit unei surse apropiate serviciilor de informații europene, reprezentanții serviciilor de securitate, în cadrul unei întâlniri cu președintele de la sfârșitul anului trecut, s-au acuzat reciproc pentru eșecurile în protejarea înalților oficiali militari ruși, inclusiv uciderea lui Fanil Sarvarov, un general-locotenent — cel mai recent dintr-o serie de atacuri legate de Ucraina.
Alexander Bortnikov, șeful FSB, serviciul federal de securitate, a dat vina pe Ministerul Apărării, care, spre deosebire de alte agenții, nu dispune de o unitate dedicată protejării înalților oficiali. Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale și fostul bodyguard al lui Putin, a negat responsabilitatea, invocând resursele limitate.
În cele din urmă, președintele a făcut un apel la calm și a însărcinat Serviciul Federal de Securitate (FSO) să asigure protecția a zece generali de rang înalt, printre care trei adjuncți ai lui Valeri Gerasimov, șeful Statului Major General, care până atunci fusese singurul ofițer aflat sub o astfel de protecție.
Înăsprirea măsurilor de securitate a coincis cu faptul că Putin, care în mod tradițional a fost mai preocupat de geopolitică, a lăsat deoparte politicile interne pentru a se concentra asupra războiului, au declarat două persoane apropiate lui.
Liderul rus ține ședințe zilnice cu oficialii militari, concentrându-se pe detalii operaționale, cum ar fi numele unor mici localități ucrainene care trec de la o tabără la alta. În schimb, oficialilor care nu au legătură cu războiul li se acordă, de obicei, o audiență doar o dată la câteva săptămâni sau luni.
„Putin își petrece 70% din timp coordonând războiul, iar restul de 30% întâlnindu-se cu [cineva precum] președintele Indoneziei sau ocupându-se de economie”, a declarat o persoană care îl cunoaște, adăugând că singura modalitate de a obține mai mult acces este prin „intensificarea războiului”.
Andrei Kolesnikov, un analist politic din Moscova, a spus: „Putin este ca noua sculptură a lui Banksy din Londra [un bărbat care poartă un steag care îi acoperă fața], nu vrea să vadă sau să audă. El ascultă doar serviciile de securitate, care conduc acum toate sferele vieții, și speră că oamenii se vor adapta la aceasta ca la o nouă normalitate”.
Distanța pe care o păstrează Putin a alimentat frustrarea în rândul rușilor, care sunt din ce în ce mai obosiți de război și se confruntă cu probleme interne tot mai grave.
Conform sondajelor realizate atât de instituții susținute de stat, cât și de instituții independente, cota de popularitate a liderului de la Kremlin a scăzut la cel mai scăzut nivel din toamna anului 2022, când a anunțat o mobilizare parțială, determinând sute de mii de tineri să părăsească țara.
Rețelele sociale sunt pline de videoclipuri în care ruși obișnuiți și influenceri critică autoritățile pentru restricțiile impuse internetului, impozitele aplicate întreprinderilor mici și sacrificarea animalelor în Siberia.
Cea mai cunoscută dintre aceștia a fost Viktoria Bonia, o bloggeriță de lifestyle stabilită în Monaco. Într-un videoclip de 18 minute adresat lui Putin luna trecută, ea a afirmat că „oamenii se tem de el”. Clipul a strâns peste 1,5 milioane de aprecieri.
Deși Bonia a precizat clar că nu se opune regimului, amploarea răspândirii videoclipului a obligat Kremlinul să recunoască faptul că l-a vizionat. După discursul acesteia, Putin a vorbit public pentru prima dată despre măsurile de restricționare a internetului, îndemnând oficialii să „informeze cetățenii” în mod corespunzător și să nu se „concentreze exclusiv pe interdicții”.
Pe 27 aprilie, Putin a făcut a doua sa apariție publică din acest an, vizitând o școală de gimnastică ritmică din orașul său natal, Sankt Petersburg. Un videoclip difuzat de Kremlin îl arată într-o scurtă discuție cu un grup de fete îmbrăcate în tricouri negre, la finalul căreia o sărută pe una dintre ele pe frunte.
De multă vreme, Kremlinul folosește astfel de interacțiuni regizate cu oamenii obișnuiți pentru a demonstra accesibilitatea lui Putin.
„Un semn clar că Putin este îngrijorat de scăderea popularității sale: a început din nou să sărute copii în public”, a declarat Farida Rustamova, fondatoarea buletinului informativ independent „Vlast” și analist politic, făcând referire la cazuri similare, cum ar fi momentul din 2006 în care Putin a sărutat un băiat pe burtă, aparent în încercarea de a-l prezenta pe președinte ca fiind mai apropiat de popor.
Cele câteva deplasări și întâlniri ale președintelui de până acum din acest an, comparativ cu cel puțin 17 în 2025, constituie un alt semn al măsurilor de securitate mai stricte și al unei atenții reduse acordate problemelor interne. Activitățile de anul trecut au inclus vizite în regiunea Kursk, la granița cu Ucraina, și la cartierele generale militare, unde a apărut în uniformă de cel puțin cinci ori.
„Diferența dintre ceea ce Putin este dispus să abordeze și ceea ce se așteaptă de la el se adâncește”, a declarat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Center, adăugând că este puțin probabil ca această situație să se schimbe în curând.
„Izbucnirile de nemulțumire ale publicului vor deveni tot mai frecvente”, a adăugat ea.
Citește și:
Editor : A.M.G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
