Potrivit serviciilor de informații ucrainene, Rusia intenționează să recruteze în forțele sale armate, în 2026, cel puțin 18.500 de străini, inclusiv migranți care locuiesc în țară, din cauza pierderilor umane semnificative suferite de armata sa în războiul din Ucraina.
Birourile de recrutare rusești vor recruta între 0,5% și 3,5% din numărul total de străini din fiecare regiune pentru a-și completa efectivele, a declarat marți Agenția de Informații Militare a Ucrainei (DIU).
Evaluarea se bazează pe informații culese prin inițiativa ucraineană „Vreau să trăiesc”, o linie telefonică de urgență a statului care ajută soldații care servesc în armata rusă să se predea în siguranță.
Conform raportului, Moscova și-a intensificat recent eforturile de recrutare a străinilor, inclusiv prin efectuarea de controale asupra migranților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani care locuiesc în Rusia, în mai multe regiuni.
Raportul sugerează că principalele ținte sunt cetățenii din țările din Asia Centrală, precum Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan, mulți dintre aceștia fiind muncitori sezonieri în Rusia.
Eforturile de recrutare s-au extins și în Bangladesh, Ciad, Sudan și Burundi, precum și în alte țări în curs de dezvoltare din Africa și Asia.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungea și nevoia de trupe suplimentare continua să crească pe fondul pierderilor grele înregistrate în urma invaziei ruse din 2022, Moscova a apelat din ce în ce mai mult la luptători străini pentru a-și întări forțele, adesea prin intermediul unor anunțuri de recrutare vagi sau înșelătoare pe rețelele de socializare, care vizează persoane aflate în situații financiare disperate.
Presiune și constrângere
Serviciile de informații ucrainene afirmă că metodele de recrutare ale Moscovei depășesc promisiunile de salarii generoase, beneficii și obținerea rapidă a cetățeniei ruse, luând și forma presiunii și a constrângerii.
Se susține că Rusia „exploatează vulnerabilitatea juridică a cetățenilor străini aflați pe teritoriul său”, folosind măsurile legale ca mijloc de presiune pentru a-i determina să se înroleze în armată.
Printre acestea se numără expirarea vizelor, dificultățile în prelungirea permisului de ședere și reținerea pentru presupuse încălcări ale legislației privind migrația, ceea ce îi obligă pe mulți străini să aleagă între o pedeapsă lungă cu închisoarea și un contract militar.
Kievul estimează că, în martie, aproximativ 30.000 de cetățeni străini luptau pentru Rusia, aproape jumătate dintre aceștia fiind considerați a proveni din țări asiatice.
Oficialii subliniază, de asemenea, eforturile crescânde de recrutare din Africa, menite să atragă combatanți cu promisiuni de salarii generoase și stimulente de migrație.
Oficialii ucraineni afirmă că recruții străini sunt adesea tratați ca fiind de unică folosință și trimiși în cele mai periculoase misiuni de asalt de pe linia frontului, mulți dintre ei ne supraviețuind primului an.
Capacitatea Moscovei de a-și susține efortul de război este limitată din ce în ce mai mult nu de armament, ci de efectivele umane, Kremlinul confruntându-se cu dificultăți tot mai mari în completarea rândurilor sale pe măsură ce numărul cetățenilor dispuși să se înroleze voluntar scade, în timp ce încearcă să evite o mobilizare costisitoare din punct de vedere politic.
Potrivit oficialilor ucraineni, pierderile Rusiei de pe front ar fi depășit, de asemenea, numărul de recruți timp de patru luni consecutive în acest an.
Editor : A.R.
