Exclusiv Cristian Diaconescu, semnal de alarmă privind strategia Rusiei: „Situația e la limită”. Cum poate Moscova să testeze solidaritatea NATO
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, avertizează că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO prin acțiuni menținute sub pragul unui atac militar direct, inclusiv prin incursiuni cu drone și operațiuni hibride. Invitat în exclusivitate la Digi24, Diaconescu a vorbit despre riscul unor provocări în spațiul Alianței și despre nevoia ca autoritățile să comunice publicului mai clar riscurile de securitate. În opinia sa, răspunsul trebuie să fie unul de încredere și determinare, nu de inducere a fricii.
Cristian Diaconescu spune că acțiunile militare și provocările se află deja în desfășurare, iar problema este reprezentată de modul în care acestea sunt gestionate și de momentul în care ar putea trece un prag considerat critic.
„Absolut nimeni, indiferent de voce și de aplicare, nu exclude acest atac. Despre ce este vorba? Despre o intervenție directă în spațiul Alianței Nord-Atlantice? Nu un atac devastator direct. Dar, să zicem, în statele baltice se discută de Lituania. Situația este extrem de gravă”, a declarat fostul ministru de Externe la Digi24.
Diaconescu a dat ca exemplu Lituania, despre care spune că își pregătește scenarii pentru evacuarea populației în cazul unei agresiuni.
„Lituania se gândește să își mute întregul popor. Da, sunt mai puțin de 3 milioane, dar sunt un popor. Trei coridoare au fost stabilite spre Polonia în caz de atac”, a afirmat acesta.
Într-un interviu anterior la Digi24, Diaconescu a susținut că Rusia urmărește prin acțiuni hibride să testeze solidaritatea statelor NATO până sub pragul care ar declanșa Articolul 5.
Testarea solidarității NATO
Potrivit lui Diaconescu, un atac nu trebuie să fie unul convențional și devastator pentru a genera o situație extrem de dificilă pentru Alianță.
„Poate fi făcută printr-o ocupare parțială a unei zone din spațiul Alianței Nord-Atlantice, urmând după aceea ca retragerea să intre ca obiect de negociere”, a explicat el.
Fostul ministru a făcut referire și la războiul hibrid purtat în Ucraina, unde, spune el, sunt vizate infrastructuri strategice precum cabluri submarine și conducte de gaz, dar și persoane cu capacitate de decizie.
„Înseamnă deci faptul că s-ar muta practic interesul Federației Ruse, inclusiv spre Alianța Nord-Atlantică. Și din acest punct de vedere ai nevoie de un răspuns. Acest răspuns, înainte de a fi unul militar, trebuie să fie unul de încredere la nivelul poporului tău”, a declarat Diaconescu.
„Situația este la limită”
Fostul șef al diplomației române spune că răspunsul autorităților trebuie să țină cont și de modul în care populația percepe amenințarea.
„Ideea de a inspira frică, de a crea clivaje în societate în legătură cu felul în care ar trebui să te aperi, felul în care ar trebui să participi la descurajarea atacului pe alte zone (...) nu e unul simplu, e un dialog cu societatea complicat”, a afirmat el.
Diaconescu a dat ca exemple măsurile discutate sau adoptate în alte state europene, inclusiv dezbaterea privind serviciul militar și pregătirea populației pentru situații de urgență.
„Închipuiți-vă că s-ar discuta în Parlamentul României despre stagiul militar obligatoriu. Se discută acum în Bundestag-ul german, să discutăm Danemarca, iar în Marea Britanie se transmit mesaje către populație să-și facă pachete în caz de urgență”, a spus fostul ministru.
El a precizat că nu dorește să inducă panică, ci să descrie schimbările de abordare din Europa.
„Nu vreau să sperii. Relatez (...) o serie de elemente care astăzi arată un anume tip de responsabilitate cum nu am fost obișnuiți acum doi ani”, a declarat Diaconescu.
„Nu cred că România este diferită în ochii Moscovei”
Întrebat dacă România are o strategie diferită de cea a celorlalte state europene, Diaconescu a respins ideea că țara noastră ar fi tratată separat de Moscova.
„Nu cred că se întâmplă ceva care ne-ar diferenția de europeni, pentru că nu cred că percepția Moscovei în cazul unei astfel de desfășurări ar exclude o țară și toată lumea ar ști acest lucru”, a spus el.
Fostul ministru a atras atenția că România se află într-o zonă geografică importantă în contextul războiului din Ucraina și al activității militare ruse din regiunea Mării Negre.
El a făcut referire la zone strategice și la infrastructura utilizată pentru sprijinirea Ucrainei și a susținut că incidentele din această regiune trebuie privite în contextul mai larg al războiului.
În ultimele săptămâni, România a raportat mai multe incidente care au implicat drone sau fragmente de drone, inclusiv în zona Mării Negre și în apropierea graniței.
„Ai nevoie de un răspuns”
Cristian Diaconescu susține că scopul unor astfel de acțiuni ar putea fi inclusiv verificarea reacției statelor NATO.
„Dacă vrei să generezi, repet, un gest sub Articolul 5, în așa fel încât să testezi solidaritatea, capacitatea financiară a statelor de a se pregăti militar, răspunsul e da”, a afirmat el.
În acest context, fostul ministru consideră că autoritățile trebuie să comunice mai clar populației riscurile de securitate și măsurile care sunt luate.
„Dacă societatea alege între frică, haos sau încredere și determinare, ei bine, de aceea trebuie să vorbești, trebuie să vorbești cum, așa cum te pricepi sau cum ai capacitatea și încrederea”, a spus Diaconescu.
Declarațiile sale sunt în linie cu avertismentul exprimat anterior la Digi24 că Rusia poate folosi acțiuni hibride pentru a testa solidaritatea statelor NATO și pentru a crește presiunea asupra societăților occidentale.
„Escaladează pentru a dezescalada”
Întrebat dacă poziția României transmite Moscovei că țara noastră reprezintă un punct sensibil în care pot fi încercate noi provocări, Diaconescu a vorbit despre logica escaladării controlate.
„Din politica diplomatică am învățat și, implicit, din cea militară, pentru că este de bun-simț: escaladează pentru a dezescalada. Dacă escaladezi și în diplomație, pentru a dezescalada ulterior, plecând de la ascendentul câștigat prin forță, asta e”, a declarat fostul ministru de Externe.
În opinia sa, problema nu se rezumă la un singur incident sau la o singură incursiune, ci la modul în care statele NATO își construiesc capacitatea de descurajare și transmit un mesaj comun.
Editor : C.A.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
