În data de 8 iunie, înalți oficiali ruși au respins, de fapt, recentele propuneri ale Ucrainei și ale Uniunii Europene menite să relanseze negocierile pentru încetarea războiului pe scară largă purtat de Rusia, dând de înțeles că Moscova rămâne concentrată mai degrabă pe câștigurile de pe câmpul de luptă decât pe diplomație.
Declarațiile au fost făcute după ce președintele Volodimir Zelenski a solicitat reluarea discuțiilor cu Rusia, iar liderii europeni au prezentat un cadru pentru o viitoare soluționare a conflictului.
Într-o scrisoare deschisă, Zelenski l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin să continue negocierile bilaterale și a propus o întâlnire între cei doi lideri.
Inițiativa a fost preluată ulterior de liderii Franței, Germaniei, Regatului Unit și Ucrainei, care au emis o declarație comună pe 7 iunie, prezentând cinci condiții pe care le-au considerat necesare pentru o „pace justă și durabilă”.
Printre acestea se numărau un armistițiu imediat și cuprinzător și negocieri bazate pe linia actuală de contact.
Propunerile au primit un răspuns rece din partea Moscovei.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a sugerat că evoluțiile de pe câmpul de luptă, mai degrabă decât diplomația, vor determina cursul războiului.
„Nu știu cum am putea vorbi despre negocieri în acest context”, a declarat Lavrov în cadrul unei conferințe de presă din 8 iunie. „În acest moment, totul depinde nu de negocieri, ci de acțiunile eroilor noștri de pe linia frontului.”
Declarațiile sale au întărit o poziție pe care a exprimat-o în repetate rânduri: aceea că Moscova consideră presiunea militară drept principalul instrument pentru atingerea obiectivelor sale în Ucraina.
Kievul susține că înghețarea actualei linii a frontului reprezintă cea mai realistă bază pentru un armistițiu, în timp ce Rusia cere ca forțele ucrainene să se retragă din anumite zone ale Donbasului ca o condiție prealabilă pentru orice acord — o propunere pe care Ucraina a respins-o.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins, de asemenea, inițiativa europeană în cadrul briefingului său din 8 iunie, argumentând că liderii europeni își subminează propriile apeluri la pace prin continuarea sprijinului militar acordat Ucrainei.
„Aș dori să subliniez că Macron, Starmer și Merz încearcă cu toții să vorbească despre pace. În același timp, ei subliniază intenția lor de a ajuta (Ucraina) în producerea de noi tipuri de arme”, a spus el. „Nu este aceasta o contradicție în retorica lor?”
Declarațiile vin în contextul în care eforturile de pace mediate de SUA au rămas efectiv înghețate din februarie, atenția Washingtonului fiind acaparată de războiul cu Iranul.
Pe acest fundal, Kievul a intensificat apelurile pentru un rol european mai important în diplomație. Zelensky a susținut în repetate rânduri că Europa trebuie să fie implicată direct în orice negocieri privind viitorul Ucrainei.
Moscova și-a manifestat deschiderea față de o anumită formă de participare europeană, dar l-a propus pe fostul cancelar german Gerhard Schröder ca potențial mediator. Kievul și guvernele europene au respins propunerea în luna mai, invocând legăturile lui Schröder cu Putin.
Putin însuși a respins ultima inițiativă a lui Zelenski în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg din 5 iunie, afirmând că „nu vede niciun rost în a se întâlni cu Zelenski”.
Răspunzând mai târziu în aceeași zi, Zelenski l-a acuzat pe liderul rus că a demonstrat încă o dată că nu are un interes real în a pune capăt războiului.
„Din păcate, partea rusă alege din nou războiul — toată lumea a auzit răspunsul astăzi”, a spus Zelensky în discursul său de seară.
Editor : A.R.
