Rusia sub preşedintele Vladimir Putin este mai puţin stabilă decât Uniunea Sovietică, a declarat joi istoricul rus Irina Şerbakova, cofondatoare a organizaţiei pentru drepturile omului Memorial, pentru dpa.
Expertă în crimele comise în epoca stalinistă, Şerbakova a explicat că, deşi sistemul sovietic a fost putred şi lipsit de credibilitate, au existat reguli clare pentru cei aflaţi la conducerea sa, pentru Partidul Comunist şi pentru administraţie. Ea a comparat acest lucru cu ceea ce a descris ca fiind sistemul lui Putin „organizat pe principii mafiote şi bazat pe încrederea personală”, scrie Agerpres.
Şerbakova menţionează că, în prezent, totul depinde de preşedintele rus, în vârstă de 73 de ani. „Şi asta ar putea duce la prăbuşirea tuturor lucrurilor, dacă i s-ar întâmpla ceva acestei persoane”, a declarat ea pentru dpa.
Istoricul Rusiei moderne nu prevede un colaps rapid nici după aproape patru ani de război în Ucraina. „Criza se agravează; cu toate acestea, ţara are încă capacitate, iar structura de putere are capacitate. Aparatul de securitate este foarte puternic”, a declarat ea.
Şerbakova a subliniat că propaganda lui Putin s-a bazat pe rescrierea istoriei Rusiei şi pe evidenţierea unui trecut rusesc presupus eroic.
Citește și
Serviciul de Securitate al Ucrainei, noi detalii despre operațiunea specială din Novorossiisk, care a dus la lovirea submarinului Kilo
Ca răspuns, Memorial, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2022, a continuat „procesarea istoriei represiunii politice şi a rezistenţei” în ciuda unei interdicţii din 2021.
Munca organizaţiei Memorial s-a schimbat în exil, a apreciat Şerbakova, care a trebuit să părăsească Moscova la scurt timp după invazia Ucrainei în februarie 2022 şi care acum conduce Asociaţia Future Memorial din Germania.
Ea spune că organizaţia pentru drepturi civile deţine cea mai mare arhivă non-statală care detaliază represiunea politică din Uniunea Sovietică, gulagul, criminalii şi războaiele din Cecenia şi Georgia.
„Şi am dori ca oamenii să aibă acces la documentele şi materialele noastre”, adaugă ea. Scopul este ca arhiva rusă, cu milioane de nume şi sute de mii de documente, să fie digitalizată şi accesibilă, alături de o platformă multimedia în germană, rusă şi engleză, cunoscută sub numele de proiectul Lantern.
Proiectul Lantern îşi propune să relateze experienţele terorismului de stat din Uniunea Sovietică şi Rusia unui public tânăr. De asemenea, îşi propune să îşi extindă activitatea la dictaturile din Germania, Argentina, Africa de Sud şi din alte ţări.
Editor : Sebastian Eduard
