Milioane de ruşi critici la adresa Kremlinului se confruntă cu o dilemă deoarece ezită între a boicota alegerile legislative organizate pe timp de război cu un câştigător clar şi previzibil, Rusia Unită (RU), a merge la urne pentru a-şi arăta nemulţumirea deschis și a susţine orice candidat pentru a diminua voturile partidului Kremlinului, scrie agenția spaniolă EFE, preluată de Agerpres.
„Ce să facem?”, se întreabă mulţi ruşi, în contextul în care cele cinci partide cu reprezentare parlamentară susţin liniile generale ale politicii preşedintelui Vladimir Putin, iar singura formaţiune pacifistă, Iabloko, abia poate să prezinte câţiva candidaţi.
Şi aceasta în contextul în care susţinători din rândul opoziţiei consideră că votul este o altă „operaţiune specială”, de data aceasta pentru a demonstra ceea ce preşedintele Putin numeşte „consolidarea poporului rus” în jurul campaniei militare din Ucraina.
Boicotul, un cadou pentru Kremlin
Figuri ale opoziţiei, precum Garry Kasparov, nu văd rostul în a participa la „farsa” electorală a Kremlinului, motiv pentru care fac apel deschis la boicot, aşa cum au procedat deja la alegeri organizate înainte de declanşarea războiului, cum au fost prezidenţialele din 2018 sau referendumul constituţional din 2020.
Nu puţini sunt ruşii care au susţinut această opţiune în ultimii ani, inclusiv la alegerile prezidenţiale din 2024, având în vedere nivelul scăzut de participare, mai ales în marile oraşe.
În schimb, cei care se opun, ca popularul jurnalist Dmitri Kolezev, consideră că boicotul „este un cadou pentru Kremlin” deoarece cu cât votează mai puţină lume, cu atât va fi mai uşor să se manipuleze rezultatele.
Kremlinului îi convine ca participarea la vot a celor care îl critică să fie scăzută deoarece angajaţi din administraţie, precum militari, funcţionari, angajaţi ai companiilor de stat, profesori şi personal medical votează întotdeauna.
Totuşi, potrivit sondajelor independente, decizia Curţii Supreme de a elimina Iabloko de pe buletinul de vot a crescut procentajul ruşilor care vor să boicoteze votul.
Ora 12 fix
O altă opţiune pe care o propune opoziţia, inclusiv partidul aflat în exil Rusia Paşnică, este să se meargă duminică, la ora 12:00, la secţiile de vot pentru a arăta o formă de protest tăcut împotriva Kremlinului.
Mii de ruşi au făcut deja acest lucru la alegerile prezidenţiale din 2024 în acţiunea „Amiază fără Putin”, deşi ulterior nu toţi şi-au exercitat dreptul de vot.
„Am anulat buletinul. Am pus câte un X în toate căsuţele”, a comentat pentru EFE o participantă la această acţiune.
La alegerile legislative anterioare, din 2021, aproape 3% din buletine au fost invalidate din acest motiv.
Totuşi, criticii săi cred că, în felul acesta, se ridică pragul pe care partidele minoritare trebuie să îl depăşească pentru a intra în Dumă şi, prin urmare, este favorizată RU.
Iabloko, care a fost exclus de Curtea Supremă, şi-a îndemnat susţinătorii să anuleze buletinul de vot cu listele de partide în toate circumscripţiile unde nu există candidaţi ai formaţiunii liberale.
Votul inteligent
„Dacă autorităţile sunt atât de puţin dornice să ne vadă la urne, atunci trebuie să mergem să votăm”, a comentat, pe canalul său de YouTube, Maxim Kaţ, activistul şi comentatorul politic cel mai popular printre tinerii ruşi.
Deşi înainte avea o atitudine critică, Kaţ sprijină acum ceea ce este cunoscut drept „votul inteligent”, o iniţiativă a defunctului lider al opoziţiei, Aleksei Navalnîi, pe care acum o continuă văduva sa, Iulia. Este vorba despre a vota pentru oricine în afară de Rusia Unită, deşi prioritate vor avea întotdeauna candidaţii favorabili păcii.
Susţinătorii acestei opţiuni cred că, dacă partidul Kremlinului pierde majoritatea, ruşii ar putea să îşi piardă frica, iar elitele ar începe să ceară schimbări pentru a opri războiul care îi costă pe toţi ruşii atât de mulţi bani.
Dmitri Kolezev aminteşte că aceasta s-a întâmplat în trecut în sisteme autoritare precum Polonia, Brazilia sau Chile, deşi admite că, în cazul Venezuelei, autorităţile au creat un alt Parlament paralel.
Totuşi, sunt şi voci care atrag atenţia asupra faptului că, în afară de Iabloko, toate partidele cu reprezentare parlamentară susţin războiul, aşa că a vota pentru candidaţii lor înseamnă a susţine continuarea luptelor.
Iabloko consideră că votul pentru candidaţii lor „este singura modalitate de a fi sincer cu tine însuţi”, în timp ce votul inteligent „ar însemna să semnezi pentru continuarea războiului şi a represiunii”.
Kolezev recunoaşte că în 2024 mulţi opozanţi au susţinut candidatura prezidenţială a liberalului Vladislav Davankov („Oameni Noi”), iar acesta i-a dezamăgit ulterior, susţinând public războiul.
Din acest motiv, Kaţ a decis să creeze un site web unde îi analizează pe toţi candidaţii pentru Duma de Stat (450 de locuri) şi, chiar înainte ca secţiile de votare să se deschidă, să recomande cetăţenilor ruşi pe cine să voteze şi pe cine nu. Cu alte cuvinte, dilema dintre pragmatism şi o poziţie morală va decide, în cazul opoziţiei faţă de război, cine va reuşi să obţină un loc de deputat.
Editor : B.E.
