Guvernele europene se tem că Vladimir Putin va considera că acesta este momentul potrivit pentru a acționa. Oficialii din domeniul apărării și parlamentarii se tem că liderul de la Kremlin va considera următorii doi ani – perioada în care Donald Trump se află încă la Casa Albă, iar UE nu și-a consolidat încă capacitatea militară – drept momentul potrivit pentru a testa angajamentul Occidentului față de NATO, potrivit celor trei politicieni europeni cu cunoștințe directe despre discuțiile respective. Deși războiul Rusiei din Ucraina a scos la iveală limitele puterii Moscovei, președintele rus și-a manifestat de mult timp dorința de a cuceri mai mult teritoriu, notează Politico.
„S-ar putea întâmpla ceva foarte curând — există o fereastră de oportunitate pentru Rusia”, a declarat Mika Aaltola, un deputat finlandez de centru-dreapta din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. „Statele Unite se retrag din Europa, relațiile transatlantice sunt în criză, iar UE nu este încă pe deplin pregătită să-și asume singură aceste responsabilități”.
Deși oficialii din domeniul apărării și factorii de decizie nu exclud posibilitatea ca Putin să lanseze o ofensivă terestră într-o țară membră a NATO, aceștia afirmă că acest lucru este puțin probabil, având în vedere cât de solicitată este Rusia în conflictul cu Ucraina, potrivit unui diplomat de rang înalt al NATO și a trei înalți oficiali europeni din domeniul apărării, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre această chestiune delicată.
În schimb, este mult mai probabil ca el să întreprindă o acțiune mai precisă sau să organizeze o incursiune menită să creeze ambiguitate, în speranța de a semăna discordie în cadrul NATO cu privire la faptul dacă acțiunea respectivă îndeplinește sau nu criteriile necesare pentru a declanșa clauza de apărare reciprocă prevăzută la Articolul 5, a afirmat Aaltola.
Articolul 5 prevede că aliații trebuie să considere un atac armat împotriva unuia dintre ei „ca un atac armat împotriva tuturor”, însă Trump a calificat NATO drept un „tigru de hârtie”. El urmează să-și încheie mandatul în ianuarie 2029.
Putin ar putea „escalada conflictul pe plan orizontal împotriva unui alt vecin, încercând să evite o negociere umilitoare cu Ucraina”, a declarat pentru sursa citată Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de Externe al Lituaniei, care a avertizat, de asemenea, cu privire la „fereastra de oportunitate” a lui Putin.
Deși cheltuielile europene în domeniul apărării au crescut semnificativ în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, va dura ani de zile până când impactul deplin al acestora se va face simțit pe teren, potrivit Foii de parcurs privind pregătirea în domeniul apărării a UE. Conform acestei foi de parcurs, Uniunea dorește să fie pregătită să „își descurajeze în mod credibil adversarii și să răspundă la orice agresiune” până în 2030.
„Ar putea fi un factor psihologic minor care ne sperie, dacă Putin consideră că o astfel de escaladare ne slăbește, ne face să ne simțim amenințați și reduce sprijinul acordat Ucrainei”, a declarat Ville Niinisto, președintele Delegației Parlamentului European la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia și fost ministru în guvernul Finlandei, țară care are o frontieră comună de 1.340 de kilometri cu Rusia.
„Rusia nu este atotputernică”, a spus el. „Dar nici disperarea nu este lipsită de pericole”.
Ce va face Donald Trump în continuare
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat sâmbătă că „cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice” este „dezintegrarea continuă a alianței noastre”.
Dacă Putin urmărește angajamentul lui Trump față de NATO, atunci provocările sale politice interne vor juca un rol important. Dacă republicanii vor obține rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, liderul de la Casa Albă ar putea încerca să-și recâștige baza electorală intensificând atacurile împotriva „dușmanilor săi de moarte”, NATO și Europa, și reducând și mai mult sprijinul acordat Ucrainei, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028 din SUA, potrivit unui înalt oficial european din domeniul apărării.
Vineri, Statele Unite au anunțat că vor retrage 5.000 de soldați americani din Germania. Trump a amenințat cu același lucru și în cazul Italiei și Spaniei.
„Există riscul ca atitudinea Statelor Unite față de NATO să se înrăutățească și mai mult” din cauza climatului politic intern, a declarat înaltul oficial din domeniul apărării. Pentru a contracara această amenințare, UE trebuie să „investească masiv și să investească împreună” pentru a fi pregătită să se apere.
Și deși Rusia este slăbită, Ucraina reușind să-i străpungă liniile de apărare și să pătrundă adânc pe teritoriul său, numărul victimelor din rândul trupelor fiind în creștere, iar Kievul reușind să recucerească teritorii, acest lucru nu face decât să-l facă pe Putin și mai periculos pentru Europa în acest moment, a afirmat Aaltola.
„Extinderea conflictului [din Ucraina] către alte teatre de operațiuni ar putea oferi Rusiei un atu de care să profite... războiul epuizează resursele, așa că este în căutarea unei alte căi de ieșire”, a afirmat Aaltola. Iar acea cale de ieșire „nu constă în negocieri de pace, ci în extinderea conflictului”.
Putin are la dispoziție numeroase ținte vulnerabile, a afirmat Aaltola, iar un atac ar putea „lua multiple forme diferite”, fiind puțin probabil ca Kremlinul să întreprindă o acțiune atât de evidentă precum lansarea „unei incursiuni într-o zonă în care NATO este puternic, cum ar fi granița cu Polonia”.
„Ar putea fi o operațiune cu drone, ar putea fi o operațiune în Marea Baltică... Ar putea fi ceva în Arctica, care vizează insule mici. Ei dispun de flota fantomă, care este deja parțial militarizată”, a spus Aaltola. „Un atac cu drone nu necesită trupe, nu necesită trecerea frontierei”.
Prin lansarea unei astfel de operațiuni, Putin ar încerca să exercite presiuni asupra aliaților europeni ai Ucrainei, evitând în același timp orice posibilă reacție din partea Statelor Unite.
„Dacă nu are loc niciun atac transfrontalier, Statele Unite ar putea considera că acest lucru nu prezintă o importanță strategică deosebită”, a afirmat Aaltola. „Resursele lor sunt deja solicitate la maxim în Iran, așa că probabil ar recomanda negocieri cu Rusia. Și tocmai asta ar încerca Rusia să facă în această situație”.
Europa nu este unită în ceea ce privește evaluarea gravității amenințării imediate din partea Rusiei. Există o anumită tensiune între politicienii din țări precum Finlanda și Lituania, care trag semnalul de alarmă și susțin că Europa trebuie să-și intensifice urgent pregătirea în materie de apărare și de rachete, pe fondul întârzierilor în livrările de arme din partea SUA cauzate de războiul din Iran, și abordarea mai prudentă adoptată de Estonia și de NATO în sine, unde oficialii afirmă că orice alarmism nu face decât să joace în favoarea strategiei lui Putin.
Însă cei care minimalizează amenințarea riscă să inducă Europa într-un fals sentiment de siguranță, a afirmat Aaltola. „Acesta este, de fapt, cel mai grav lucru care se poate întâmpla într-o țară democratică”, a spus el. „Trebuie să alocăm resurse, iar dacă există un fals sentiment de siguranță, atunci resursele nu sunt alocate apărării”.
„Nu se știe niciodată”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat într-un interviu televizat că Rusia s-ar putea pregăti să intervină „în una dintre țările baltice, de exemplu”. Înalți oficiali de la Kiev au declarat că aceste țări sunt ținte din cauza sprijinului acordat Ucrainei.
„Rușii transmit un semnal” deoarece au acuzat țările baltice că permit dronelor ucrainene să utilizeze spațiul lor aerian, a declarat reporterilor ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha.
Politicienii din țările baltice au încercat să minimalizeze această amenințare. Reprezentanții NATO sunt la fel de sceptici.
„Rusia este foarte ocupată în Ucraina”, a declarat președintele estonian Alar Karis pentru Politico. „Nu cred că are capacitatea necesară pentru a încerca” să pornească un război și împotriva țărilor baltice.
Acest argument a fost susținut de un diplomat de rang înalt al NATO și de trei înalți oficiali europeni din domeniul apărării.
„Mi se pare extrem de improbabil”, a declarat diplomatul de rang înalt al NATO. „Tendința sinucigașă a lui Putin are limitele ei — mai ales când nu există niciun câștig evident și imediat”.
„Este evident că Rusia se consideră angajată într-o confruntare pe termen lung cu Occidentul”, a declarat un al doilea înalt oficial european din domeniul apărării. „Cu toate acestea, în prezent ne menținem evaluarea conform căreia nu există o amenințare militară pe termen scurt la adresa NATO ca urmare a implicării Rusiei în Ucraina. Acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să rămânem vigilenți, întrucât Rusia ar putea să ne subestimeze unitatea și hotărârea”.
„O luptă pe două fronturi” este o „strategie extrem de riscantă” pentru Putin, a afirmat al treilea înalt oficial din domeniul apărării, mai ales că Europa „face progrese semnificative” în consolidarea propriilor capacități de apărare.
Însă, după cum a recunoscut Alar Karis, Europa nu poate exclude nicio posibilitate.
„Nu se știe niciodată. Și nimeni nu se aștepta la războiul din Ucraina”, a declarat președintele estonian. „Suntem în alertă. Suntem pregătiți. Rămânem cu ochii în patru”.
Citește și:
SUA fac o greșeală „strategică de prim rang”. Fost șef NATO: „A fost dureros să ajungem la concluzia asta”
„Trebuie să fim pregătiți pentru război”, avertizează generalii de top din Norvegia
Editor : A.M.G.
