Recrutorii militari ruși recurg la tactici de intimidare, la constrângere și chiar la răpirea bărbaților de pe stradă pentru a menține efectivele pe linia frontului din Ucraina, a relatat Financial Times (FT), conform TVP World.
Potrivit estimărilor analiștilor occidentali, Rusia pierde peste 30.000 de soldați pe lună în Ucraina. Și, întrucât Vladimir Putin refuză să renunțe la faimoasa sa tactică de „mașină de tocat”, ofițerii responsabili cu recrutarea în armată recurg la strategii din ce în ce mai disperate pentru a îndeplini cotele de înrolare, a scris luni Financial Times.
Kremlinul și-a stabilit ca obiectiv recrutarea a peste 400.000 de noi soldați în acest an și a impus cote exigente birourilor locale de recrutare. În acest context, recrutorii resimt presiunea și recurg la tactici din ce în ce mai necinstite, afirmă analiștii și activiștii.
Aceste măsuri au variat de la presiuni psihologice până la „răpirea bărbaților de pe stradă și convingerea prin înșelăciune a studenților să se înscrie”, a precizat FT, citând analiști.
Conform surselor ziarului FT, printre tacticile folosite se numără descinderile la locurile de muncă și obligarea persoanelor să semneze contracte, în timp ce în alte părți sunt vizați debitorii și cei care au fost recent eliberați din serviciul militar obligatoriu, precum și persoanele cu pedepse cu suspendare.
În Habarovsk, în Extremul Orient al țării, poliția susține că a purtat anul trecut peste 2.500 de „discuții” cu potențiali candidați și a convins 32 de persoane să se înscrie — dintre care toate, cu excepția a patru, erau suspecte de infracțiuni, scrie FT.
„Autoritățile locale se află sub o presiune enormă pentru a recruta un număr suficient de soldați în fiecare an”, a declarat pentru FT Janis Kluge, expert în Rusia la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. „Ele știu cine are datorii, cine face obiectul unei anchete polițienești și cine și-a pierdut recent permisul de conducere, și se concentrează asupra acestor bărbați”.
Începând din acest an, Moscova a împuternicit autoritățile locale să emită citații pe tot parcursul anului pentru a verifica dosarele de serviciu militar ale cetățenilor, inclusiv ale femeilor cu competențe medicale sau de altă natură solicitate de forțele armate. Activiștii susțin că acesta este un alt instrument folosit pentru a exercita presiuni asupra cetățenilor în vederea înrolării.
Utilizarea tot mai frecventă a măsurilor coercitive ca instrument de recrutare a coincis nu numai cu un număr ridicat de victime pe câmpul de luptă, ci și cu o creștere bruscă a numărului de dezertări. Cel puțin 28.000 de soldați au fost condamnați pentru că și-au părăsit posturile, potrivit organizației ruse de apărare a drepturilor Peace Plea, deși grupul ucrainean de analiză Frontelligence Insight afirmă că documentele scurse sugerează că numărul ar putea fi de două ori mai mare.
Potrivit analiștilor militari, combinația dintre dezertări și pierderile umane epuizează resursele și amenință pozițiile rusești de pe linia frontului. În același timp, perspectiva unei noi mobilizări generale este nepopulară atât în rândul cetățenilor, cât și al politicienilor. Ultima mobilizare, desfășurată în toamna anului 2022, a determinat sute de mii de bărbați aflați la vârsta recrutării să fugă din țară.
Cu toate acestea, fostul președinte rus Dmitri Medvedev susține că recrutarea de noi soldați nu reprezintă o problemă și a afirmat că armata a recrutat 200.000 de noi soldați în prima jumătate a anului 2026.
Între timp, avansul anevoios al Rusiei pare să fi adus puține câștiguri teritoriale. În timp ce Kremlinul susține că forțele ruse au capturat 2.226 km² de teritoriu în prima jumătate a acestui an, Institutul pentru Studiul Războiului, un think-tank militar american, estimează această cifră la doar 81,1 km², ținând cont de contraofensivele ucrainene.
Citește și:
„Au primit instrucțiuni să desfășoare campanii agresive”: Regiunile rusești măresc bonusurile acordate recrutorilor de război
„Leacul este mai dăunător decât boala”: De ce lipsa forței de muncă ar putea îngenunchea economia de război a Rusiei
Editor : A.M.G.
