Uniunea Europeană speră la o „reacţie puternică" din partea SUA dacă Rusia continuă să refuze o încetare a focului în Ucraina, a declarat marţi dimineaţă şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniştrilor apărării din ţările UE, transmite Agerpres.
„SUA au declarat că dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiţionată, vor exista consecinţe. Vrem, deci, să vedem aceste consecinţe", a declarat ea cu puţin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe).
Mai târziu în cursul zilei urmează să aibă loc şi o reuniune a miniştrilor de externe la Bruxelles, una în care - şi-a exprimat Kaja Kallas speranţa - aceştia vor ajunge la un acord privind ridicarea sancţiunilor economice asupra Siriei.
Miniştrii iau în calcul o decizie politică de a ridica sancţiunile economice, menţinând în acelaşi timp sancţiunile care vizează fostul regim al lui Bashar al-Assad şi introducând măsuri împotriva celor care încalcă drepturile omului.
„Este clar că vrem să existe locuri de muncă şi un trai mai bun pentru oamenii de Siria, în aşa fel încât să fie o ţară mai stabilă", a mai spus Kallas la sosire.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniştrilor apărării din UE, a declarat că este "foarte pozitiv" că administraţia SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca şi statele europene şi Ucraina să fie consultate.
Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca Ucraina să poată negocia de pe o poziţie de forţă. El susţine că ţara sa îşi face datoria din acest punct de vedere, instruind soldaţi ucraineni şi alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.
„Cea mai bună garanţie de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată şi dotată", a subliniat el.
Spruds a mai spus că Letonia este una dintre ţările care vor să profite de iniţiativele Comisiei Europene pentru a-şi finanţa investiţiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent la 5% din PIB.
El a mai spus că ţara sa susţine negocierile de pace, deşi înţelege că e un proces complicat. "Trebuie să fim clari cu cine avem de a face. Avem de a face cu un regim expansionist care nu vrea să facă pace pentru că a declanşat războiul de la bun început", a subliniat el.
În acelaşi timp, a spus ministrul leton al apărării, "noul pachet de sancţiuni al UE trebuie să lovească în miezul intereselor financiare ale Rusiei, în special cele legate de petrol. Cred că am făcut destul de mult în acest sens, dar încă vedem spaţiu de manevră.
Editor : A.R.
