Secretarul general al NATO Mark Rutte l-a primit, miercuri seara, la reședința sa de la Bruxelles, pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ca să discute, împreună cu alţi lideri europeni, despre războiul din Ucraina, cu câteva săptămâni înaintea întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă. România nu a fost invitată la această întâlnire, iar Klaus Iohannis a precizat că știa despre această întrevedere, însă i se pare neobișnuit faptul că discuțiile respective vor avea loc într-un cerc restrâns.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Această reuniune este „o oportunitate foarte bună pentru a vorbi despre garanţii de securitate ale Ucrainei, (atât) azi (cât) şi mâine”, a spus Zelenski, alături de Rutte, îaninte să intre în reședința de la Bruxelles a secretarului general al NATO, relatează AFP preluată de News.ro.
Această reuniune, cu o zi înaintea unui summit al Uniunii Europene (UE), vizează să reunească aliaţii europeni „cei mai hotărâţi” în susţinerea lor faţă de Kiev, în vederea unei consolidări a reflecţiei asupa a două subiecte - cum să fie abordată noua administraţie Trump şi ce se poate face pentru Ucraina?, a rezumat un diplomat de la Bruxelles.
„Europa are nevoie de o poziţie puternică şi unită care să permită o pace durabilă”, a subliniat preşedintele Ucrainei.
Europa, îngrijorată că Trump va suspenda ajutorul militar pentru Ucraina
Europenii sunt îngrijoraţi de posibilitatea unei suspendări a ajutorului militar american al Ucrainei şi de promisiuni ale lui Donald Trump de a pune capăt războiului „în 24 de ore”.
În acest context, Ucraina evocă de-acum ipoteza unor negocieri de pace, pe care le-a respins mult timp , cu condiţia să-i fie garantată securitatea.
Liderii Germaniei, Poloniei, Italiei, Danemarcei, Olandei şi principalelor instituţii ale UE erau aşteptaţi la această întâlnire cu Mark Rutte.
Nici premierul britanic Keir Starmer, nici preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmează să efectueze o vizită în Mayotte, un arhipelag francez la Oceanul Indian devastat de ciclonul Chido, nu iau parte la reuniune. Nici președintele român Klaus Iohannis.
Iohannis a participat, miercuri la Bruxelles, la Summitul UE - Balcanii de Vest. Șeful statului român va fi prezent, joi, și la reuniunea Consiliului European.
Ei sunt reprezentaţi de către miniştii lor de Externe. Macron s-a întâlnit, însă, tête-à-tête cu preşedintele Zelenski la Bruxelles, înainte să plece cu avionul către Mayotte.
„Consolidarea Ucrainei acum este nu doar un imperativ moral, ci şi strategic”, a subliniat miercuri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Prioritatea este asigurarea faptului că Ucraina ”nu este forţată să accepte o pace care să-i fie dictată”, a subliniat cancelarul german Olaf Scholz la sosirea sa la Bruxelles.
Zelenski a cerut „o pace durabilă”
Marţi, Zelenski a cerut „o pace durabilă”, pe care preşedintele rus Vladimir Putin „să nu o mai poată rupe”, iar singurul mijloc, în opinia sa, de a o garanta este ca Ucraina să intre în NATO pentru a beneficia de protecţia Alianţei.
Această perspectivă „ireversibilă”, potrivit NATO, nu este însă de actualitate şi se impune ideea oferirii altor garanţii de securitate.
Franţa şi Polonia au discutat săptămâna trecută la Varşovia despre trimiterea de trupe în Ucraina care să garanteze respectarea unui eventual armistiţiu.
Discuţia avansează, însă ea este în continuare dificilă, având în vedere incertitudinea în care se află propunerile viitoare ale lui Donald Trump, subliniază un diplomat european.
Ucraina vrrea armanent suplimentar
Șeful NATO a refuzat să o abordeze miercuri, apreciind că a vorbi în mod public despre acest lucru ar face lucrurile mai „uşoare” pentru ruşi, care n-ar avea decât „să se uite la televizor, cu ţigara între buze”, pentru a afla planurile aliaţilor.
Preşedintele ucrainean consideră că urgenţa este mai ales obţinerea de armament suplimentar, în vederea schimbării situaţiei pe câmpul de luptă.
Potrivit lui Rutte, Ucraina a anunţat că are nevoie de 19 sisteme suplimentare de apărare antiaeriană pentru a se proteja de atacuri constante ale forţelor ruse care-i vizează oraşele şi infrastructurile energetice.
Armata ucraineană - subminată de lipsa de oameni şi armament - se află în defensivă de peste un an. Din toamnă, forţele ucrainene dau înapoi tot mai rapid.
Moscova a revendicat vineri cucerirea a două noi localităţi ucrainene, după ce a anunţat că a cucerit 189 de la începutul anului.
Editor : Ana Petrescu
