Președintele rus Vladimir Putin are puține opțiuni viabile în Ucraina, având în vedere că forțele sale armate nu reușesc să înregistreze progrese semnificative pe câmpul de luptă, în timp ce sancțiunile occidentale îi erodează resursele, a declarat șeful serviciului de informații externe al Estoniei, relatează Reuters.
Kaupo Rosin, un spion de rang înalt de pe flancul estic al NATO, a declarat pentru sursa citată că Rusia pierde mai mulți oameni decât recrutează în cel de-al cincilea an al războiului său pe scară largă și că o mobilizare generală ar fi extrem de nepopulară și ar putea submina stabilitatea.
„Toți acești factori, luați împreună, creează o situație în care unii oameni din Rusia, inclusiv cei de la nivelurile superioare, înțeleg că se confruntă cu o problemă gravă. E greu de spus ce părere are Putin despre asta, dar cred că toți acești factori încep să-i influențeze procesul decizional”, a declarat el într-un interviu acordat la Tallinn.
În ultimele luni, forțele ruse au înregistrat unele dintre cele mai lente ritmuri de avansare din Ucraina începând cu 2023, la un an de la invazia pe scară largă. Economia Rusiei, evaluată la 3 trilioane de dolari, s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru.
Liderul de la Kremlin afirmă că măsurile guvernamentale menite să stimuleze economia încep să dea rezultate pozitive și a repetat în mai multe rânduri că forțele ruse vor lupta până când își vor atinge toate obiectivele.
Rosin a afirmat că principalul motiv pentru care situația financiară din Rusia era „atât de gravă” era reprezentat de sancțiunile impuse sectorului financiar, care „afectau foarte, foarte mult”, în timp ce măsurile punitive aplicate exporturilor de petrol ale Rusiei îi limitau, de asemenea, veniturile.
„Cred că se află în fața unor alegeri foarte dificile în acest moment. E greu de prevăzut ce vor decide în situația actuală”.
Estonia, care are o frontieră terestră comună cu Rusia, este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în cadrul Alianței Militare NATO și al Uniunii Europene și a îndemnat în mod constant aliații săi să intensifice presiunea asupra Moscovei.
„Așadar, mesajul meu este să mergem mai departe cu (sancțiunile). Nu este momentul să ezităm, ci să continuăm”, a spus el.
Un alt șef al serviciilor de informații europene, care a vorbit sub condiția anonimatului, a declarat pentru Reuters că era clar că existau semne tot mai evidente de presiune asupra Rusiei, dar că, deocamdată, nu existau indicii că acest lucru ar schimba calculele Moscovei în ceea ce privește războiul.
„Mi-e foarte greu să cred că ei (Rusia) ar renunța la obiectivul lor de a cuceri întreaga regiune Donbas... și, practic, Rusia nu se grăbește”, a spus șeful serviciului.
În cadrul negocierilor de pace mediate de SUA, Rusia a insistat ca Ucraina să se retragă din regiunea Donbas din estul țării ca parte a oricărui acord, propunere pe care Kievul a respins-o. Regiunea Donbas cuprinde provincia Luhansk, ocupată de Rusia, și regiunea Donețk, o parte din aceasta fiind apărată de Ucraina în fața ofensivei ruse care durează de ani de zile.
Șeful serviciilor secrete a adăugat că nu pare ca Rusia să ia măsuri pentru a-și modera obiectivele în acest război și că nu se întrevede niciun fel de „progres semnificativ” în viitorul apropiat. Șeful serviciilor secrete a descris societatea rusă ca fiind rezistentă.
„Este o iluzie să credem că în prezent conducerea Rusiei se erodează într-un fel sau că Putin se confruntă cu vreo provocare (pe plan intern)...”, a declarat oficialul.
Șeful serviciilor secrete estoniene a prevăzut că Rusia nu va renunța la obiectivul său de a subjuga Ucraina atâta timp cât Putin se află la putere și că va menține o prezență militară semnificativă la granițele Ucrainei chiar și după încheierea conflictului.
În plus, a afirmat el, odată ce luptele se vor încheia, Moscova va încerca să-și extindă prezența militară de-a lungul graniței cu NATO și va urmări „dominația militară … de la Arctica până la Marea Neagră”.
„Ambițiile militare ale Rusiei sunt extrem de mari”, a afirmat el, prevăzând că Moscova va continua să lanseze atacuri de sabotaj în Occident, fără a ține seama de pericolul la care sunt expuse viețile civililor.
Rusia a negat în mod constant orice implicare în planificarea unor acte de sabotaj sau în atacuri și respinge astfel de acuzații, considerându-le o campanie de alarmare din partea Occidentului.
„Rusia consideră că astfel de atacuri nu pot declanșa un război de amploare”, a declarat Rosin.
Citește și:
„Nu așteptăm să vină rușii pe pământul nostru”: Cum se pregătește Estonia să îi strice planurile lui Putin de refacere a Imperiului Rus
De ce nu poate elita de la Kremlin să-l înlăture de la putere pe Putin și ce poate face Occidentul ca să grăbească prăbușirea regimului
Editor : A.M.G.
