Comisia Europeană ia în calcul suspendarea sau reducerea semnificativă a fondurilor destinate Serbiei, ceea ce ar putea afecta până la 1,5 miliarde de euro, pe fondul preocupărilor legate de evoluțiile democratice din această țară balcanică și de menținerea relațiilor apropiate cu Federația Rusă, scrie POLITICO.
Serbia nu este membră a UE, dar, având în vedere că a început negocierile de aderare în 2014, este eligibilă pentru fonduri și subvenții menite să o ajute să pună în aplicare reformele legislative.
O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult așa-numitul proces de extindere a UE, în contextul în care țări precum Ucraina și Muntenegru se grăbesc să adere, dar națiuni influente precum Franța îndeamnă la prudență.
Îngrijorări în privința situației din Serbia
„Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia”, a declarat pentru POLITICO Marta Kos, comisarul european pentru extindere. „De la legi care subminează independența sistemului judiciar până la represiuni împotriva protestatarilor și amestecuri repetate în activitatea mass-media independente.”
Potrivit unor oficiali europeni citați de Politico, relațiile Belgradului cu Moscova au devenit un element central în evaluarea relației dintre Uniunea Europeană și Serbia, în contextul războiului din Ucraina.
Serbia nu s-a aliniat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei și continuă să mențină relații politice și economice semnificative cu Moscova, inclusiv în sectorul energetic.
Comisia evaluează dacă țara îndeplinește în continuare condițiile pentru „plățile efectuate în cadrul instrumentelor financiare ale UE”, a declarat Kos.
În ultimele săptămâni, în cadrul Comisiei s-a intensificat presiunea pentru reținerea fondurilor, au afirmat patru funcționari ai UE care lucrează cu țările candidate la aderare și cărora li s-a acordat anonimatul. UE a criticat public reformele judiciare promovate de președintele sârb Aleksandar Vučić, al cărui guvern s-a confruntat cu proteste pe scară largă.
Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociatorul-șef cu blocul, a declarat pentru POLITICO că este „încrezător că se va ajunge în acel punct” al suspendării finanțării și că „nu renunțăm la aderarea deplină la UE”.
Belgradul a continuat să poarte discuții intense cu Comisia, a spus Apostolović.
Un pachet de legi pentru restructurarea instanțelor și schimbarea modului de numire a judecătorilor și procurorilor a reprezentat un „pas înapoi grav” pentru Serbia, a avertizat Kos atunci când acestea au fost anunțate.
Comisia de la Veneția, un organism consultativ juridic al Consiliului Europei, urmează să emită un aviz de specialitate cu privire la modificările legislative controversate ale Serbiei la sfârșitul lunii.
Această opinie ar putea constitui un impuls pentru Comisie să înghețe finanțarea destinată Serbiei, au indicat doi dintre oficialii UE cu care a discutat POLITICO. Kos a declarat că va solicita Serbiei „să-și alinieze legislația judiciară la recomandările Comisiei de la Veneția”.
Belgradul a „comunicat clar” că va urma recomandările Comisiei de la Veneția „imediat ce le va primi”, a afirmat Apostolović.
UE, cel mai mare furnizor de sprijin financiar pentru Serbia
UE este cel mai mare furnizor de sprijin financiar pentru Serbia și a alocat peste 586 de milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru perioada 2021-2024. A pus la dispoziție încă 1,5 miliarde de euro, condiționat de realizarea unor reforme. Potrivit guvernului sârb, țara a primit peste 7 miliarde de euro sub formă de fonduri și investiții din partea UE începând cu anul 2000.
Însă Serbia se află de mult timp pe o frânghie subțire în relațiile sale cu UE, încercând să se apropie de Moscova în același timp în care primește bani de la Bruxelles.
Sofija Todorović, directoarea ONG-ului balcanic pentru drepturile omului YIHR, a declarat pentru POLITICO că libertatea presei și statul de drept din Serbia se află „pe aparate” din cauza presiunii exercitate de guvern asupra jurnaliștilor și a solicitat Comisiei să intervină „înainte ca întunericul aproape total să domnească în Serbia”. ”Răbdarea UE față de Belgrad s-a epuizat în ultimele luni, un raport aspru privind progresul țării în procesul de aderare, publicat în noiembrie anul trecut, avertizând asupra regresului și a „unui discurs anti-UE” la „cele mai înalte niveluri” ale politicii sârbe.
Tensiunile s-au intensificat și mai mult în decembrie, când președintele Vučić a ignorat summitul UE-Balcanii de Vest. Vučić, care a menținut legături strânse cu Moscova pe toată durata războiului acesteia cu Ucraina, a deplâns ritmul lent al negocierilor pentru aderarea la UE.
Într-un articol comun cu omologul său albanez, publicat în februarie, el a declarat că ar prefera să urmărească o aliniere economică mai strânsă cu UE, cum ar fi aderarea la piața unică și la spațiul de liberă circulație, mai degrabă decât o aderare politică deplină. Kos a respins aceste propuneri, argumentând că ar fi încă necesare reforme semnificative pentru ca acest lucru să se întâmple.
Apoi, luna trecută, Serbia a fost criticată din cauza rapoartelor privind violențele și neregulile din timpul alegerilor locale, precum și a unei descinderi a poliției la o universitate, în urma căreia sute de studenți s-au ciocnit cu forțele de ordine.
Un oficial al UE a declarat că aceste evenimente recente, alături de cooperarea continuă a Serbiei cu Moscova, s-au dovedit a fi un punct de cotitură în relațiile dintre Bruxelles și Belgrad și au determinat o înăsprire a poziției executivului UE.
„În calitate de țară candidată, ne așteptăm, de asemenea, ca Serbia să ne susțină în politica externă și să se alinieze mai strâns la pozițiile noastre”, a declarat Kos pentru POLITICO, fără a menționa în mod explicit Rusia.
Editor : M.C
