Instanţele siriene l-au condamnat luni pe fostul Mare Muftiu Ahmed Badreddin Hassoun, care a servit sub preşedintele demis Bashar al-Assad, la închisoare pe viaţă pentru incitare la ură confesională şi abuz de putere, relatează AFP.
Această condamnare este a zecea a unei figuri proeminente din regimul lui Assad de către noile autorităţi islamiste. Fostul Mare Muftiu, care a deţinut această înaltă funcţie religioasă timp de peste 16 ani, era cunoscut pentru legăturile sale strânse cu preşedintele detronat şi pentru apariţiile sale frecvente alături de acesta în timpul evenimentelor religioase.
Tribunalul din Damasc l-a condamnat pe inculpat, în prezenţa sa, la închisoare pe viaţă pentru „incitare la război civil şi conflicte confesionale”.
De asemenea, instanţa a pronunţat împotriva sa alte pedepse cu închisoarea cuprinse între 3 şi 20 de ani pentru „incitare intenţionată la crimă”, „participare directă” la crime şi pentru incitare la „ură confesională şi rasială”.
De asemenea, tribunalul a dispus confiscarea averilor fostului muftiu.
Acesta este primul verdict împotriva unui lider religios în procesele lui Bashar al-Assad şi ale asociaţilor săi.
Pe 11 august, fostul preşedinte - care a fugit în Rusia după căderea sa în decembrie 2024 - fratele său Maher şi cinci foşti oficiali ai serviciilor de securitate au fost condamnaţi în lipsă la moarte pentru crime comise în timpul războiului civil (2011-2024).
Justiţia siriană i-a condamnat, de asemenea, la moarte în prezenţa lor pe fostul oficial al serviciilor de securitate Atif Najib şi pe Wassim al-Assad, vărul preşedintelui demis.
Fostul Mare Muftiu, originar din oraşul Alep şi fiul şeicului sufit decedat Mohammad Adib Hassoun, a fost arestat pe aeroport în martie 2025 în timp ce încerca să părăsească ţara.
În 2021, fostul preşedinte a emis un decret prin care a abolit funcţia de Mare Muftiu şi a extins puterile unui minister guvernamental responsabil cu afacerile religioase.
Acest decret l-a obligat pe Ahmed Badreddin Hassoun, care fusese numit de Bashar al-Assad în 2004, să se retragă.
ONU şi organizaţiile pentru drepturile omului se opun pedepsei cu moartea şi îndeamnă noile autorităţi siriene să adopte un proces de justiţie tranziţională centrat pe victime.
„Pentru a promova justiţia în faţa numeroaselor crime grave comise în Siria, nu este suficient să se pronunţe condamnări. Trebuie stabilit un sistem capabil să ofere o justiţie competentă, imparţială şi independentă”, a argumentat duminică Balkees Jarrah, directoarea pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord la Human Rights Watch.
„Procesele desfăşurate până acum evidenţiază nevoia urgentă de reforme”, a adăugat ea, HRW reiterând respingerea pedepsei cu moartea „în toate circumstanţele din cauza cruzimii şi a caracterului său ireversibil”.
Editor : Sebastian Eduard
