Spania. Cine este și cu ce se ocupă „Frăția Sângelui lui Hristos”
Orașul spaniol Zaragoza are în istorie partea sa de boli mortale: ciuma, gripa spaniolă și acum COVID-19. De peste șapte secole, un grup aparte de bărbați și-a oferit ajutorul când au apărut astfel de dezastre: Frăția Sângelui lui Hristos. Ei i-au binecuvântat și i-au îngropat pe oameni, oferindu-le demnitate la finalul vieții. Isaac Pascual este unul dintre acești „Frați”. Acum, în vremea pandemiei, are multă treabă. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Sunt primele ore ale dimineții în orașul spaniol Zaragoza. Isaac Pascual ridică un cadavru pentru autopsie. Cineva a murit după ce a căzut de la o fereastră.
„Corpul se află într-un loc public, așa că trebuie să ne grăbim. Strada trebuie redeschisă. Să vedem ce ne așteaptă”, spune Isaac Pascual, aflat la volanul mașinii cu care se îndreaptă spre locul cu pricina.
Isaac este membru al Frăției Catolice Sângele lui Hristos. Din Evul Mediu, Frăția se ocupă de preluarea cadavrelor aici, în Zaragoza, când cineva moare din cauze necunoscute sau în urma aplicării unui ordin judecătoresc. Este mândru de voluntariatul său.
„Tot anul am avut multe sinucideri”
„Cineva trebuie să facă și asta. Când totul se încheie, atunci mă năpădesc sentimentele. Dar, acum trebuie să muncesc. Trebuie să fii rezistent și trebuie să știi ce ai de făcut”, mărturisește Isaac.
Bărbatul a căzut de la etajul al optulea. Isaac crede că e vorba de sinucidere, poate din cauza pandemiei. Pentru că nu doar virusul ucide. Disperarea îi împinge pe mulți să-și ia viața.
„Tot anul am avut mai multe sinucideri. Nimeni nu este cu adevărat pregătit pentru o carantină ca aceasta. Îți afectează starea psihică. Iar când cineva suferă și de o boală mintală, aceasta este ultima lovitură”, spune Isaac Pascual.
O frăție cum este Frăția Sângelui lui Hristos din Zaragoza, care se îngrijește de cadavre, este singura de acest fel care mai există în Spania. În ultimul an, membrii Frăției au fost chemați de peste cinci sute de ori.
O tradiție din vremea ciumei
Tradiția datează de la ciuma din secolul al XIII-lea. Apoi a fost gripa spaniolă și acum este noul coronavirus. Când sute de oameni mureau la începutul pandemiei, Frăția a trebuit să ajute morgile să adune morții.
Moartea și boala sunt o stare de fapt pentru cei 48 de oameni devotați care fac parte din Frăția condusă de Ignacio Giménez. Dar, la fel ca la început, oamenii încă se tem.
„Oricine te poate infecta, oricând, oriunde. Pierdem controlul. Asta îi îngrijorează pe oameni. Unii chiar se feresc și de persoane care și-au revenit din boală de multă vreme. Vedem asta tot timpul. Bolnavii sunt stigmatizați”, spune Ignacio Giménez, lider al Frăției „Sângele lui Hristos”.
Ignacio a fost și el infectat cu noul coronavirus. Și-a revenit și acum poate să facă din nou muncă voluntară. Dar boala și-a pus amprenta.
„Am fost în spital, într-o secție pentru bolnavi COVID, timp de o săptămână. Acolo întâlnești oameni care nu supraviețuiesc. Tineri și bătrâni. Te afectează. Cine nu este afectat înseamnă că este lipsit de orice sensibilitate”, mărturisește bărbatul.
Singurătatea și moartea bântuie gândurile membrilor Frăției Sângelui lui Hristos
Mulți au murit singuri. Rudele nici nu aveau voie să participe la înmormântări. Cum a fost cazul Leonorei Barea. Mătușa sa a murit într-un cămin pentru bătrâni.
„Am iubit-o atât de mult. Desigur, am vrut să ne luăm rămas bun de la ea după ce a murit, dar nu ni s-a permis, deoarece locuia într-o altă provincie și granițele erau închise. Cu toate acestea, m-ar fi ajutat cu adevărat să merg acolo și să-i spun: Mătușă, te iubesc!”, spune Leonor Barea.
Fratele Isaac se confruntă cu singurătatea și cu moartea aproape în fiecare zi. E asistent medical și a lucrat și într-o secție de bolnavi Covid.
„Este mai greu să jelești în aceste condiții. Asta este problema. Nu poți procesa cu adevărat moartea. Iar perioada de doliu durează mult mai mult”, explică Isaac Pascual.
Isaac este de serviciu la Frăție timp de o săptămână, pentru a ridica trupuri neînsuflețite. Răspunde la apeluri de aproximativ zece ori, în medie, în orice moment al zilei sau al nopții. Dar simte că are o vocație.
„Nu intenționez să mă opresc. O voi face cât voi putea. Sper că pentru tot restul vieții mele”, spune Isaac.
Ca întotdeauna, el trebuie să livreze corpul la Institutul de Medicină Legală din Zaragoza. Apoi, și-a terminat treaba. Dar soarta decedatului îi va bântui mult timp gândurile.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
