„Sper să nu li se întâmple același lucru și lor”: Ce mesaj au pentru Groenlanda locuitorii unor insule cumpărate de SUA de la Danemarca

Urmele domniei imperiale de 250 de ani a Danemarcei sunt încă vizibile pe insulele St. Thomas, St. Croix și St. John, care împreună cu alte zeci de insulițe din Marea Caraibilor formează astăzi Insulele Virgine Americane. În timp ce președintele american Donald Trump negociază un nou acord cu Danemarca privind Groenlanda, unii locuitori ai insulelor tropicale cumpărate de SUA în urmă cu mai bine de un secol spun că întreg scandalul le aduce aminte de propriul lor trecut.

Insulele Virgine Americane încă au orașe și străzi cu denumiri daneze, precum Frederiksted, clădiri cu cărămizi galben-roșiatice aduse cu barca din Europa și fațadele de piatră ale plantațiilor de zahăr unde sclavi aduși din Africa erau forțați să muncească.

„Istoria nu se repetă niciodată în același fel, ci apare într-o formă diferită”, a spus Stephanie Chalana Brown, un istoric vizual cu origini afro-caraibiene, pentru USA Today.

Brown a spus că strămoșii ei au fost printre primele persoane înrobite de puterile coloniale daneze. Ea face parte dintr-un grup mare de oameni care luptă în justiție a primi despăgubiri din partea Danemarcei.

Mai întâi ca sclavi și, apoi, ca locuitori ai teritoriului transferat sub controlul Statelor Unite, Brown a spus că rudele ei au fost vândute fără voia lor.

Brown se teme că locuitorii Groenlandei au de-a face acum cu aceeași amenințare cu care s-au confruntat și strămoșii ei: riscă să nu aibă niciun cuvânt de spus în legătură cu soarta teritoriului unde trăiesc.

„Înțeleg [situația] pentru că același lucru li s-a întâmplat și rudelor mele”, a spus Brown. „Nu vreau să văd că li se întâmplă și altora.”

Tactica lui Woodrow Wilson în Insulele Virgine, repetată de Donald Trump în Groenlanda

Președintele american de acum mai bine de un secol, Woodrow Wilson, a cumpărat insulele, numite la acea vreme Indiile de Vest Daneze, în schimbul a 25 de milioane de dolari, după ce a amenințat că le va lua cu forța.

Europa trecea atunci prin Primul Război Mondial, iar Statele Unite căuta să își exercite puterea asupra Americii Latine. Folosind multe din argumentele pe care Trump le-a invocat în încercarea de a obține controlul asupra Groenlandei, Wilson a spus că își dorește insulele din motive strategice: pentru a securiza noi rute comerciale și pentru a apăra regiunea de adversarii Statelor Unite.

Cel mai mare rival al Americii la acea vreme nu era China sau Rusia, ci Germania, principalul stat agresor din Primul Război Mondial. Americanii se temeau că dacă Germania avea să invadeze Danemarca, putea obține controlul și asupra teritoriilor daneze din Marea Caraibilor – o amenințare la adresa SUA.

După achiziționarea insulelor, în 1917, acestea au servit ca un avanpost strategic în Caraibe și un centru al operațiunilor navale. Însă, baza aeriană a marinei SUA s-a închis în 1948 și insulele nu au mai jucat niciodată un rol militar important.

Cei aproximativ 26.000 de locuitori ai celor trei insule principale nu au avut niciun cuvânt de spus în cumpărarea lor de către SUA, cu toate că Danemarca a organizat un referendum în care au votat doar danezii de pe continentul european.

După transferul insulelor sub conducerea Statelor Unite, a mai durat peste un deceniu până când locuitorii Insulelor Virgine au dobândit cetățenie americană.

Insulele Virgine, folosite de armata SUA ca să lanseze operațiuni militare în Caraibe

Două portavioane au fost trimise în Insulele Virgine în luna decembrie, participând mai apoi la distrugerea bărcilor cu presupuși traficanți de droguri din Marea Caraibilor și la capturarea liderului venezuelan Nicolas Maduro.

Unii locuitori ai insulelor s-au bucurat de venirea navelor militare și a echipajelor lor, întrucât aceștia au beneficiat economic de pe urma lor, însă alții s-au speriat.

„Să vezi portavioanele știind care este climatul politic al regiunii... ne-a luat pe nepregătite”, a spus Felipe Ayala, un membru al St. Thomas Historical Trust.

Imediat după operațiunea desfășurată în Venezuela, Trump a amenințat din nou că va anexa Groenlanda și a refuzat să excludă folosirea forței militare.

Președintele american a anunțat apoi că Statele Unite vor avea „acces total” la Groenlanda printr-un acord pe care îl negociază acum, chiar dacă insula va rămâne oficial sub controlul Danemarcei.

„Ne pierdem identitatea”

Pentru Brown și alți locuitori ai Insulelor Virgine Americane, discuțiile legate de viitorul Groenlandei au trezit sentimente de empatie și îngrijorare pentru populația de 57.000 de oameni a celei mai mari insule din lume.

„Îi va aduce la masă pentru a discuta despre politici?” a întrebat Brown despre planurile lui Trump privind prezența militară a Statelor Unite în Groenlanda. Locuitorii Insulelor Virgine nu au fost consultați despre astfel de probleme.

Dacă Statele Unite își vor extinde prezența militară în Groenlanda, Brown se teme că insula ar putea trece prin același proces de americanizare care a avut loc și în Insulele Virgine.

„Se poate vedea ștergerea identității copiilor noștri atunci când știi că învață despre cultura americană de la televizor și de la radio”, a spus Brown. „Ne pierdem identitatea caraibiană.”

„Sper să nu li se întâmple același lucru și lor”, a spus Brown despre locuitorii Groenlandei.

Editor : Raul Nețoiu