Premierul britanic Keir Starmer a îndemnat, miercuri, Statele Unite să ofere o garanţie de securitate pentru orice viitoare forţă europeană de menţinere a păcii în Ucraina, afirmând că numai acest lucru ar aduce Kievului o pace durabilă în locul unei încetări temporare a focului. În drum spre Washington pentru o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, Starmer a declarat din nou că Marea Britanie şi-ar asuma un rol în orice formulă de menţinere a păcii în Ucraina, dar ar putea face acest lucru numai cu un sprijin din partea Statelor Unite, relatează Reuters, preluat de News.ro.
De când Trump a abandonat abordarea prietenoasă a Washingtonului faţă de Ucraina în războiul cu Rusia, Marea Britanie şi alte ţări europene s-au străduit să demonstreze un front unit şi şi-au intensificat eforturile diplomatice în sprijinul Kievului. Cu toate acestea, există încă divergenţe cu privire la orice viitoare desfăşurare de trupe în Ucraina - unele ţări europene, între care Franţa, sunt gata să facă acest lucru, în timp ce altele, cum ar fi Polonia, o exclud.
Rusia, la rândul ei, a declarat din nou miercuri că nu poate lua în considerare „nicio opţiune” pentru trimiterea de forţe europene de menţinere a păcii în Ucraina.
„Avem nevoie de o pace durabilă ”
Pentru Starmer, partea crucială a planurilor pentru un acord de pace în Ucraina este asigurarea a ceea ce el numeşte un „backstop” din partea lui Trump, lucru care nu a fost încă clar definit.
„Sunt absolut convins că avem nevoie de o pace durabilă, nu de o încetare a focului, iar pentru ca acest lucru să se întâmple avem nevoie de garanţii de securitate”, a declarat el reporterilor care călătoreau cu el la Washington.
„Cu exactitate, la ce se rezumă aceste garanţii, cum arată acestea, este evident un subiect de discuţie intensă”, a adăugat Starmer.
Premierul consideră însă că această garanţie americană este crucială pentru a-l descuraja pe Vladimir Putin să atace din nou Ucraina. „Îngrijorarea mea este că, dacă există o încetare a focului fără un backstop, pur şi simplu îi va oferi (lui Putin) posibilitatea de a aştepta şi de a reveni, deoarece ambiţia sa în legătură cu Ucraina este destul de evidentă, cred eu, pentru toată lumea”, a spus Starmer.
„Relaţie specială” SUA - Marea Britanie
La o zi după ce a anunţat că Londra îşi va creşte cheltuielile pentru apărare - îndeplinind o cerere cu care Trump insistă pentru toţi membrii NATO - Starmer a fost reticent cu privire la şansele sale de succes la Washington. „Nu am de gând să mă antepronunţ, decât să spun că sunt foarte clar în privinţa principiilor”, a spus el.
Înainte de sosirea lui Starmer, Trump a declarat, la rândul lui: „Nu am de gând să mă implic prea mult în garanţiile de securitate. Vom cere Europei să facă acest lucru, pentru că vorbim despre Europa ca vecin (al Ucrainei)”.
Vizita lui Starmer la Casa Albă vine după o vizită cea a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a convenit cu Trump asupra desfăşurării de forţe europene de menţinere a păcii. Cu toate acestea, Macron nu a obţinut un acord ferm cu privire la ideea de garanţii americane.
Prim-ministrul britanic şi echipa sa speră să continue ofensiva de cucerire a lui Trump începută cu o cină de două ore pe care au avut-o în septembrie anul trecut la Trump Tower, o întâlnire despre care oficialii britanici au spus că a fost caldă, iar „gazda amabilă” i-a oferit ministrului de externe David Lammy o a doua porţie de pui.
Starmer a declarat că doreşte ca aşa-numita „relaţie specială” dintre SUA şi Marea Britanie - un termen menţionat pentru prima dată de Winston Churchill după al Doilea Război Mondial - „să meargă din ce în ce mai bine”.
„Un singur agresor”
Dar el va trebui să navigheze în ape dificile. Trump a luat prin surprindere Europa sunându-l pe Putin fără să-şi anunţe aliaţii şi trimiţând o delegaţie în Arabia Saudită pentru discuţii directe cu Rusia, fără să includă Ucraina sau Europa. Trump l-a numit „dictator” pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a sugerat în mod fals că Kievul este responsabil pentru declanşarea războiului.
Starmer a avut grijă să îşi menţină poziţiile - că Putin a început războiul prin invazia la scară largă din 2022, că Zelenski este ales în mod democratic şi că Ucraina ar trebui să fie implicată în negocierile de pace - fără a aborda direct comentariile lui Trump.
El a spus că există „un singur agresor aici şi acela este Rusia” şi a fost imediat întrebat dacă Trump este de acord cu gândirea sa. „Desigur, preşedintele a fost foarte clar cu privire la pacea pe care o doreşte. Are dreptate în această privinţă. Cu toţii ne dorim pacea”, a răspuns el. „Întrebarea este cum ne asigurăm că este o pace durabilă. Nu există nicio problemă între noi în această privinţă”, a adăugat el.
Editor : C.S.
