Papa Francisc, care a murit luni, la vârsta de 88 de ani, deţinea secretul limbajului simplu şi direct și avea un simț al umorului dezvoltat. Francheţea sa l-a făcut popular, chiar şi în rândul necredincioşilor. „Când mă rog, uneori adorm şi eu”, a mărturisit suveranul pontif într-un interviu televizat, în 2017.
În 2022, în timpul unei audienţe generale în Piaţa Sfântul Petru, Papa Francisc a fost întrebat de un preot mexican despre starea genunchiului său. „Ştiţi ce am nevoie pentru genunchiul meu? Tequila”, a glumit el la acea vreme.
Papei i-a plăcut şi această glumă maghiară: „Ştiţi de ce se vorbeşte maghiara în Rai? Pentru că durează o veşnicie să o înveţi”, relatează site-ul Aleteia, potrivit News.ro.
Papa şi-a păstrat simţul umorului în ciuda bolii sale. „Chiar şi atunci când (suferea) de pneumonie bilaterală, el (nu a încetat niciodată) să facă glume, să glumească, să spună: «Să nu ne luăm prea în serios. Ştiu foarte bine că unii oameni mă vor mort, dar hei, sunt aici»”, a explicat jurnalista Elisabetta Pique pentru BFMTV în februarie.
„Umorul era fundamental pentru el”, a declarat corespondentul la Vatican al ziarului argentinian La Nacion. „Întotdeauna (se ruga) rugăciunea Sfântului Toma pentru a nu-şi pierde buna dispoziţie (...) Şi cred că a şi (transmis-o) tuturor. Întotdeauna (spunea) «Nu-ţi pierde niciodată umorul, nu-ţi pierde umorul»”.
Glume cu preoți
Papa Francisc, al cărui nume real era Jorge Bergoglio, avea o adevărată predilecţie pentru umor. În autobiografia sa, „Speră”, publicată în ianuarie anul trecut, el vorbea despre cum râsul îl putea salva de disperare. Şi cum părinţii săi l-au învăţat să fie plin de umor.
„Pentru toţi fraţii mei, educaţia în bucurie, în ironie sănătoasă, în glumă, a fost ceva important”, scrie Suveranul Pontif în acest text în care îşi arată autoironia şi îi ironizează pe predecesorii săi şi pe iezuiţi.
„Biserica are un vast repertoriu informal de glume, în funcţie de ordine, congregaţii şi personalităţi (...) Glumele despre iezuiţi şi cele ale iezuiţilor formează un gen în sine, comparabil doar cu cele despre carabinieri în Italia sau despre mamele evreice în umorul idiş”, continuă el.
În „Speră”, Francisc spune o glumă despre un iezuit destul de vanitos. Spitalizat pentru o problemă cardiacă, iezuitul l-a întrebat pe Dumnezeu înainte de a intra în sala de operaţie: „Doamne, a venit vremea mea?”. „Nu, vei mai trăi cel puţin patruzeci de ani”, i-a răspuns Dumnezeu. Revenit pe picioarele sale, iezuitul a început o serie de operaţii: transplant de păr, lifting facial, liposucţie. Dar când a părăsit spitalul, a fost călcat de o maşină şi a murit subit. Iezuitul s-a reunit cu Dumnezeu în ceruri. În timp ce protesta pentru moartea sa subită, Dumnezeu i-a răspuns: „Oops, scuze, nu te-am recunoscut!”.
„Putem râde de Dumnezeu?”
Pentru Papa Francisc, „ironia este un medicament nu numai pentru a-i uşura şi a-i lumina pe ceilalţi, ci şi pentru sine însuşi”. „Autoironia este un instrument puternic pentru a depăşi tentaţia narcisismului”, insistă el.
„Cel mai bun sfat atunci când te confrunţi cu o oglindă este întotdeauna să râzi de tine însuţi. Ne face bine".
În iunie 2024, înainte de summitul G7, acesta s-a întâlnit cu comedianţi din aproximativ 15 ţări, ca dovadă a apetitului Suveranului Pontif pentru umor. Printre aceştia s-au numărat comedianţi italieni, precum şi americanii Whoopi Goldberg, Julia Louis-Dreyfus, Chris Rock şi Jimmy Fallon, şi francezul Manu Payet.
„Putem râde de Dumnezeu?”, a întrebat el, înainte de a adăuga: „Desigur, la fel cum ne jucăm şi glumim cu oamenii pe care îi iubim. Puteţi să o faceţi, dar fără a ofensa sentimentele religioase ale credincioşilor”.
El i-a binecuvântat pe comedianţii reuniţi în acea zi: „Aveţi puterea de a răspândi seninătate şi zâmbete. Talentul vostru este un dar preţios, deoarece cu un zâmbet răspândeşte pacea în inimile oamenilor, ajutându-ne să depăşim dificultăţile şi să facem faţă stresului cotidian”, a spus el.
Editor : B.P.
