Secretarul american de stat Antony Blinken a spus vineri că o încetarea a focului sau concesiile teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina ar reprezenta doar o „pace Potemkin”, care ar legitima agresiunea președintelui Vladimir Putin și ar încuraja viitoare atacuri. „Ar recompensa agresorul şi ar pedepsi victima”, a explicat Blinken, potrivit The Washington Post, citat de News.ro.
Într-un discurs considerat de analişti drept „un semnal” din partea SUA, rostit în capitala Finlandei, Antony Blinken a vorbit despre „eşecul strategic” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia şi a expus vulnerabilităţile armatei ruseşti, cândva o forţă de temut.
Discursul şefului diplomaţiei americane are loc în contextul în care Kievul încearcă să-şi recucerească teritoriul controlat de Rusia printr-o nouă contraofensivă, iar preşedintele Joe Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existenţială a Ucrainei.
Invazia lui Putin din februarie 2022 a dat peste cap decenii de stabilitate în Europa şi a provocat pierderi enorme civililor şi trupelor de ambele părţi. De asemenea, a trimis unde de şoc în întreaga lume, agravând insecuritatea alimentară şi intensificând o confruntare periculoasă între marile puteri.
Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată de naţiuni precum China sau Brazilia, Blinken a prezentat principiile pentru ceea ce el a numit „o pace justă şi de durată”, care ar prevedea reîntregirea teritorială a Ucrainei, reparaţii ruseşti şi răspundere pentru crimele de război. În acest context, Blinken a respins apelurile la o încetare a focului sau la concesii teritoriale care să fie făcute de ucraineni într-o formulă de tip „teritorii contra pace”, perspectivă despre care a spus că ar reprezenta doar o „pace Potemkin”.
„O încetare a focului care pur şi simplu ar îngheţa liniile actuale de front - şi i-ar permite lui Putin să îşi consolideze controlul asupra teritoriului cucerit şi să aibă un răgaz pentru reînarmare pentru ca apoi să atace din nou - nu este o pace justă şi durabilă”, a punctat Blinken. „Ar legitima acapararea de terenuri de către Rusia. Ar recompensa agresorul şi ar pedepsi victima”, a explicat secretarul american de Stat.
Antony Blinken a precizat că Statele Unite vor sprijini negocierile „dacă şi când Rusia va fi pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”. „Împreună cu Ucraina şi cu aliaţii şi partenerii, am fi pregătiţi să purtăm o discuţie mai amplă despre securitatea europeană, care să promoveze stabilitatea şi transparenţa şi să reducă probabilitatea unui conflict viitor”, a declarat el.
Vorbind în Finlanda, cel mai nou membru al alianţei NATO, Blinken a declarat că Statele Unite vor ajuta la construirea unei „armate ucrainene a viitorului”. Aceasta însemna „o forţă aeriană modernă, apărare aeriană şi antirachetă integrată, tancuri şi vehicule blindate avansate, capacitate naţională de a produce muniţie, precum şi instruire şi sprijil pentru a menţine forţele şi echipamentele pregătite pentru luptă”, relatează Reuters.
În această săptămână, şeful diplomaţiei americane a vizitat Finlanda, Norvegia şi Suedia. Regiunea nordică a devenit tot mai importantă din punct de vedere strategic, Finlanda, anterior nealiniată, alăturându-se alianţei militare occidentale, iar Suedia încercând să se alăture şi ea cât de curând.
Potrivit The Washington Post, administraţia Biden şi aliaţii săi din NATO elaborează planuri pentru asigurarea unui sprijin militar continuu pentru Ucraina, dincolo de actuala ofensivă a ţării, în speranţa că pactele de securitate pe termen lung vor fi un puternic factor de descurajare a viitoarelor agresiuni ruseşti şi vor putea schimba calculele pe care şi le-a făcut Vladimir Putin pe câmpul de luptă. Propunerile în curs de elaborare reprezintă o alternativă la admiterea rapidă a Ucrainei în NATO, o perspectivă care divizează statele membre între cei care susţin cererea Kievului de intrare imediată în alianţa militară occidentală şi cei care se tem că aceasta ar putea arunca întreb blocul militar occidental într-un conflict direct cu Rusia.
Editor : C.L.B.
