Administraţia preşedintelui Donald Trump a pregătit sancţiuni împotriva întregii Curţi Penale Internaţionale (CPI) şi intenţionează să le anunţe în curând, au declarat două surse familiare cu acest dosar, o mişcare care ar intensifica atacurile sale la adresa tribunalului global ce urmăreşte penal crimele de război şi genocidul la nivel mondial, transmite Reuters.
Administraţia Trump nu şi-a ascuns dispreţul faţă de Curte şi a acţionat pentru a o submina. Oficialii americani doresc ca instanţa să renunţe la mandatele de arestare emise împotriva liderilor israelieni, precum şi la o investigaţie anterioară privind trupele americane din Afganistan, scrie Agerpres.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a anunţat în iulie o campanie de izolare a Curţii, cerând altor ţări să se retragă din tribunal. Washingtonul a impus sancţiuni unui număr de judecători şi procurori ai CPI, dar s-a abţinut până acum de la impunerea de sancţiuni împotriva curţii în sine, deşi această mişcare a fost considerată mult timp ca fiind una dintre opţiuni.
Departamentul de Stat nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Sancţiunile împotriva Curţii au fost pregătite, au spus sursele, chiar dacă momentul exact al unui anunţ a rămas neclar. The Wall Street Journal a citat oficiali care au declarat că decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timpul reuniunii Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Ţintirea directă a întregii organizaţii, precum şi a entităţilor care cooperează cu aceasta, ar putea submina grav activitatea curţii.
Orice sancţiuni la nivel de entitate impuse de Trezoreria SUA ar interzice cetăţenilor şi companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii curţii fără o licenţă din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane. Băncile aplică adesea în exces astfel de sancţiuni americane, deoarece depind de accesul la sistemul financiar american.
Printre operaţiunile curţii care ar putea fi afectate de sancţiunile împotriva întregii organizaţii se numără achiziţionarea de servicii IT şi asigurări, angajarea de anchetatori şi desfăşurarea tranzacţiilor financiare de zi cu zi, cum ar fi plata a zeci de angajaţi americani, au avertizat grefierul şi preşedintele CPI.
Opoziţia lui Trump faţă de Curte datează din primul său mandat. Aceasta a ieşit din nou la suprafaţă cu un plan de a penaliza oficialii CPI, o idee dezvoltată în noiembrie 2024, când Trump a fost reales, iar CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii în conflictul din Gaza.
CPI a fost înfiinţată în 2002 de comunitatea internaţională pentru a urmări penal crimele de război, genocidul şi crimele împotriva umanităţii. Aceasta îşi exercită jurisdicţia doar dacă un stat membru nu poate sau nu doreşte să urmărească penal el însuţi atrocităţile.
Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI.
Editor : S.S.
