Joe Biden a declarat miercuri, la zece ani după atacul sângeros de la şcoala Sandy Hook, că SUA au o „obligaţie morală” să reglementeze mai mult regimul armelor de foc şi că ar trebui „să se simtă vinovate” că nu au făcut acest lucru, relatează AFP.
„Sunt hotărât să interzic puştile de asalt şi încărcătoarele de mare capacitate”, a mai menţionat preşedintele american într-un comunicat, o măsură pe care partidul republican o respinge pentru moment.
„Trebuie să eliminăm aceste arme care nu au altă raţiune de a fi decât a ucide în număr mare”, a mai spus el. „Putem să facem acest lucru, nu numai pentru aceste vieţi nevinovate pierdute, ci şi pentru aceşti supravieţuitori care păstrează speranţa”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
„Ar trebui să ne simţim vinovaţi pentru că ne-a luat prea mult timp să soluţionăm această problemă. Avem o obligaţie morală de a vota şi de a aplica legi care pot împiedica ca aceste lucruri să se întâmple din nou”, a estimat Joe Biden, care dă asigurări că nu a rămas cu braţele încrucişate.
El a reamintit astfel că a obţinut votarea unei legi menite să împiedice persoanele potenţial periculoase să poată să-şi procure arme şi că a emis decrete în special în privinţa aşa-numitelor „ghost guns”, care pot fi printate cu imprimante 3D.
Pe 14 decembrie 2012, 26 de persoane, între care 20 de copii cu vârste de şase şi şapte ani, au fost împuşcate mortal de un tânăr înarmat până în dinţi, în şcoala elementară Sandy Hook, din Newton (nord-est).
Drama a bulversat SUA şi emoţia i-a provocat lacrimi preşedintelui american de atunci, Barack Obama. Dar această emoţie nu a produs măsuri cu adevărat constrângătoare, într-o ţară în care numărul de arme în circulaţie îl depăşeşte pe cel al locuitorilor, comentează AFP.
Joe Biden promite de atunci că va reintroduce o interdicţie pentru puştile de asalt, armă utilizată de atacatorul de la Sandy Hook, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Însă opoziţia republicană şi puternicul lobby al armelor (NRA) nu doresc reintroducerea interdicţiei care a fost în vigoare între 1994 şi 2004. Ea ar fi, potrivit lor, contrară constituţiei americane.
Editor : Liviu Cojan
