Amenințarea președintelui Donald Trump de a impune noi taxe vamale partenerilor comerciali pe care SUA îi acuză că nu iau măsuri împotriva muncii forțate nu va contribui prea mult la combaterea sclaviei moderne - și ar putea chiar agrava situația, afirmă experții, grupurile de afaceri și unele organizații pentru drepturile omului. În cea mai recentă ofensivă comercială, administrația Trump a propus taxe suplimentare de 10% sau 12,5% asupra importurilor din 60 de țări pentru că nu au reușit să limiteze comerțul cu bunuri fabricate prin muncă forțată, o afirmație respinsă de partenerii comerciali ai SUA, arată Reuters într-o analiză.
Planul elaborat de Biroul Reprezentantului Comercial al SUA are la bază o anchetă privind practicile comerciale neloiale, desfășurată în temeiul Secțiunii 301, menită să contribuie la restabilirea tarifelor de urgență impuse de Trump, anulate de Curtea Supremă a SUA în luna februarie.
Experții în comerț și drepturile omului au afirmat că această măsură nu va avea un impact semnificativ asupra rezolvării problemelor răspândite legate de munca copiilor, munca forțată și alte practici abuzive de angajare din lanțul global de aprovizionare.
„Esența acestei noi măsuri are foarte puțin sau deloc de-a face cu munca forțată. Este doar o nouă justificare pentru tarifele comerciale”, a declarat Ram Ben Tzion, cofondator și director executiv al platformei digitale de verificare a transporturilor Publican.
Conform celor mai recente estimări globale ale Organizației Internaționale a Muncii, există 27,6 milioane de persoane care muncesc în condiții de muncă forțată - o creștere de aproximativ 2,7 milioane față de 2016. Aproape jumătate din toate cazurile de muncă forțată din economia privată se regăsesc în sectoarele legate de export: producție, construcții, agricultură și pescuit, precum și minerit.
Comparația cu UE
Cazul SUA împotriva Uniunii Europene, unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai săi, a atras o atenție deosebită. Raportul USTR a criticat Regulamentul UE privind munca forțată, care va intra în vigoare în decembrie 2027. Acesta stabilește un prag mai ridicat pentru dovada încălcărilor decât normele SUA și impune autorităților să stabilească o preocupare fundamentată înainte de a acționa.
Comisia Europeană a declarat că aceste tarife sunt nejustificate, reiterându-și angajamentul față de acordul comercial încheiat anul trecut cu Washingtonul, care a limitat rata tarifelor aplicate de SUA pentru majoritatea produselor din UE la 15%.
Organizația internațională pentru drepturile omului Walk Free a afirmat că nicio țară din G20 nu depune eforturi suficiente pentru a combate munca forțată, având în vedere nivelul său de bogăție. Statele Unite se numără printre primele 10 țări cu cel mai mare număr de persoane care trăiesc în condiții de sclavie modernă, a precizat Walk Free.
Citește și:
Efectele „catastrofale” ale modelului economic al Chinei: Cum facilitează politicile lui Xi prăbușirea industriilor din restul lumii
Secretarul general adjunct al Camerei Internaționale de Comerț, Andrew Wilson, a declarat că „caracterul arbitrar” al tarifelor constituie un motiv de îngrijorare.
„Nu are sens dacă scopul este acela de a consolida controalele privind sclavia modernă”, a afirmat el, adăugând că măsurile planificate de UE, odată puse în aplicare, vor avea în cele din urmă o acoperire mai largă decât cele ale SUA. „Regimul UE ar putea avea, în cele din urmă, o acoperire mai largă a pieței, deoarece vizează importurile, produsele vândute în UE și exporturile din UE.”
Sebastian Ruenz, specialist în ESG și lanțuri de aprovizionare la firma de avocatură Taylor Wessing, a fost de acord că cadrul UE nu este atât de slab pe cât sugerează Washingtonul. Interdicția UE vizează produsele fabricate prin muncă forțată la nivel mondial, indiferent de țara de origine.
„Va fi, din punct de vedere structural, mult mai cuprinzător decât legea americană”, a spus el, menționând că Germania, prin Legea privind diligența necesară în lanțul de aprovizionare, și Franța, printr-o lege similară, au stabilit deja standarde naționale privind munca forțată.
Tarifele, ca instrument: potențial contraproductive
Companiile, care se luptă să navigheze prin războiul comercial volatil al lui Trump, care a acumulat costuri și a dat peste cap lanțurile de aprovizionare în ultimul an, încă digerau cea mai recentă amenințare cu taxele.
Rick Woldenberg, directorul general al producătorului de jucării educative Learning Resources, a contestat premisa anchetei care lega eforturile de combatere a sclaviei moderne de interesele comerciale ale SUA.
„Motivul pentru care țările s-au alăturat luptei împotriva muncii forțate nu ține de considerente de concurență, ci de faptul că este imorală”, a declarat el pentru Reuters.
Chiar și cei care susțin în general interdicțiile la import ca mijloc de combatere a sclaviei moderne s-au îndoit că tarifele precum cele amenințate de Trump, stabilite în funcție de volumul comerțului și nu de gravitatea exploatării, ar putea aduce schimbări semnificative.
Cele mai extreme forme de muncă forțată - sistemele impuse de stat în regiunea Xinjiang din China, sectorul bumbacului din Turkmenistan și Coreea de Nord - nu sunt țintele principale ale tarifelor, care sunt, în schimb, determinate de volumele comerciale și de considerente geopolitice, a declarat Helene de Rengerve, avocată principală pentru responsabilitatea corporativă la Human Rights Watch.
„De asemenea, nu este clar cum acest lucru va constitui un stimulent pentru îmbunătățirea efectivă a situației”, a spus ea. „Ar putea chiar să creeze o rezistență politică mai mare în unele țări. Mă tem că ar putea fi contraproductiv pentru obiectivul de combatere a muncii forțate.”
Citește și:
Sfidare la adresa lui Trump. Camera Reprezentanţilor a aprobat un ajutor pentru Ucraina şi sancţiuni împotriva Rusiei
Editor : C.A.
