Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat marți să-i permită lui Donald Trump să trimită trupe ale Gărzii Naționale în zona Chicago, în contextul în care președintele republican extinde utilizarea armatei în scopuri interne într-un număr tot mai mare de jurisdicții conduse de democrați, o politică pe care criticii o consideră o încercare de a pedepsi adversarii și de a înăbuși disidența, relatează Reuters.
Judecătorii au respins cererea Departamentului Justiției de a ridica ordinul unui judecător care a blocat desfășurarea a sute de membri ai Gărzii Naționale într-o contestație juridică introdusă de oficialii statului Illinois și liderii locali. Departamentul a cerut permiterea desfășurării în timp ce litigiul se soluționează.
Garda Națională servește ca forță militară statală care răspunde în fața guvernatorilor statelor, cu excepția cazurilor în care este chemată în serviciul federal de către președinte.
Trump a ordonat trimiterea trupelor în Chicago, al treilea oraș ca mărime din SUA, și în Portland, Oregon, după ce anterior trimisese trupe în Los Angeles, Memphis și Washington, D.C.
Cazul a fost marcat de descrieri extrem de diferite ale protestelor împotriva măsurilor agresive luate de Trump în materie de imigrație în Chicago și împrejurimi.
Liderul de la Casa Albă și aliații săi au descris orașele conduse de democrați ca fiind în afara legii, devastate de criminalitate și afectate de proteste violente de amploare. Administrația sa a declarat că trupele sunt necesare pentru a proteja proprietățile și personalul federal.
Primarii și guvernatorii democrați, împreună cu alți critici ai lui Trump, au afirmat că aceste afirmații sunt o descriere falsă a situației și un pretext pentru trimiterea trupelor, acuzându-l pe Trump de abuz de putere.
Judecătorii federali și-au exprimat scepticismul față de viziunea sumbră a administrației asupra protestelor, pe care autoritățile locale de aplicare a legii le-au calificat ca fiind de amploare limitată, în mare parte pașnice și gestionabile de către propriile forțe - departe de condițiile de „zonă de război” descrise de Trump.
Trump s-a bazat pe o lege care permite președintelui să mobilizeze trupele Gărzii Naționale pentru a reprima o rebeliune, a respinge o invazie sau dacă „nu este în măsură să execute legile Statelor Unite cu forțele obișnuite”.
Illinois și Chicago au intentat un proces după ce administrația a mobilizat 300 de soldați ai Gărzii Naționale din Illinois și a ordonat, de asemenea, trupelor Gărzii Naționale din Texas să intre în stat, calificând aceste acțiuni ca fiind ilegale. Oficialii au anunțat ulterior că administrația trimitea acasă sute de soldați ai Gărzii Naționale care fuseseră trimiși la Portland din California și la Chicago din Texas.
Judecătoarea federală April Perry, din Chicago, a blocat temporar această măsură pe 9 octombrie, considerând că acuzațiile de violență în timpul protestelor de la un centru de imigrare din suburbia Broadview, Illinois, din Chicago, unde un mic grup de demonstranți se adunase zilnic timp de săptămâni, nu erau credibile.
Perry, numită de fostul președinte democrat Joe Biden, a constatat că nu existau dovezi de rebeliune sau că legea nu era aplicată, reproșând oficialilor că „echivalează protestele cu revolte și că nu apreciază spectrul larg care există între cetățenii care observă, pun la îndoială și critică guvernul lor și cei care obstrucționează, agresează sau comit acte de violență”.
„Faptele nu justifică acțiunile președintelui în Illinois”
O intervenție a Gărzii Naționale ar „pune și mai multă benzină pe foc”, a spus Perry.
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru al 7-lea Circuit, cu sediul în Chicago, a refuzat să ridice ordinul lui Perry care bloca intervenția, concluzionând că „faptele nu justifică acțiunile președintelui în Illinois”. Doi dintre cei trei judecători au fost numiți de președinți republicani, inclusiv unul de Trump.
Departamentul de Justiție a declarat Curții Supreme că evaluarea protestelor de către autoritățile locale era „neplauzibil de optimistă” și că agenții federali „au fost nevoiți să acționeze sub amenințarea constantă a violențelor colective”.
Avocații din Illinois și Chicago au declarat judecătorilor că protestele locale „nu au împiedicat niciodată funcționarea continuă” a facilității Broadview și că autoritățile statale și locale au răspuns la fiecare cerere de asistență și au ținut sub control orice perturbare sporadică.
Oficialii din Portland și Oregon au inițiat o acțiune separată împotriva planului lui Trump de a desfășura trupe. Judecătoarea federală Karin Immergut, numită de Trump, a blocat definitiv această desfășurare într-o hotărâre din 7 noiembrie. Administrația a contestat această hotărâre.
În octombrie, Curtea Supremă a cerut administrației, precum și statului Illinois și orașului Chicago să prezinte argumente scrise cu privire la interpretarea termenului „forțe obișnuite” din legea în cauză.
Într-o hotărâre scrisă din 10 octombrie, Perry a afirmat că sursele istorice indică faptul că „forțele obișnuite” însemnă doar membrii înrolați în mod regulat în armată, inclusiv în armată și marină, spre deosebire de Garda Națională.
Administrația Trump „nu a încercat să se bazeze pe forțele obișnuite înainte de a recurge la federalizarea Gărzii Naționale”, a spus Perry, adăugând că există și alte limite privind utilizarea armatei în scopul aplicării legii interne.
Administrația a solicitat în repetate rânduri intervenția Curții Supreme pentru a permite punerea în aplicare a politicilor lui Trump blocate de instanțele inferioare. Curtea Supremă, care are o majoritate conservatoare de 6-3, s-a aliat administrației în aproape toate cazurile în care a fost solicitată să se pronunțe de la revenirea lui Trump la președinție în ianuarie.
Citește și:
Cum a ajuns Chicago epicentrul represiunii militare a lui Donald Trump: „Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”
Cum transformă familia Trump președinția în bani: afaceri globale, presiuni politice și acuzații de corupție (The Guardian)
Editor : A.M.G.
