Curtea Supremă a SUA a pronunţat joi o hotărâre în urma căreia persoane din grupuri majoritare - precum albii sau heterosexualii - vor putea intenta acţiuni în justiţie pentru a reclama cazuri de discriminare „inversă”, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Curtea a relansat astfel procesul intentat de o femeie din Ohio, care reclama că i s-a refuzat ilegal o promovare şi a fost retrogradată pentru că este heterosexuală.
Cei nouă judecători ai Curţii au decis, cu unanimitate de voturi, să răstoarne hotărârea unei instanţe inferioare care a respins plângerea reclamantei Marlean Ames împotriva angajatorului ei, Departamentul serviciilor pentru tineri al statului american Ohio.
Ames a afirmat că a avut un supervizor gay atunci când în locul ei a fost preferată la promovare o lesbiană, şi că a fost retrogradată, cu o reducere salarială, în favoarea unui bărbat gay.
Grupuri majoritare vs grupuri minoritare
Disputa juridică s-a centrat asupra ideii dacă reclamanţi precum Marlean Ames trebuie să aducă dovezi de încălcare a Titlului VII din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea bazată pe rasă, religie, origine naţională sau sex, inclusiv orientare sexuală.
Ames a contestat o cerinţă impusă de unele tribunale din SUA ca reclamanţii din grupuri majoritare să aducă mai multe dovezi decât reclamanţii minoritari pentru a depune o plângere iniţială („prima facie”) de discriminare, în baza unei hotărâri din 1973 a Curţii Supreme, care guvernează procesul în mai multe etape în rezolvarea unor astfel de cazuri.
Printre aceste instanţe se numără şi al 6-lea Circuit al Curţilor de Apel din Cincinnati, care a decis împotriva lui Ames. Ele le cer reclamanţilor din grupuri majoritate să arate „circumstanţe contextuale” care să indice faptul că angajatorul acuzat de părtinire este „acel angajator neobişnuit care discriminează împotriva majorităţii”, cerinţe pe care, potrivit Curţii de Apel, Ames nu le-ar fi îndeplinit.
Cum motivează instanța
Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, cea care a redactat hotărârea Curţii Supreme, a scris că atât limbajul din Titlul VII, cât şi precedentele Curţii arată în mod clar că nu poate exista o distincţie între reclamanţi din grupuri majoritate şi reclamanţi din grupuri minoritare.
„Prin instituirea aceloraşi protecţii pentru orice «individ» - indiferent de apartenenţa acestuia la un grup minoritar sau majoritar -, Congresul nu a lăsat loc tribunalelor să impună cerinţe speciale doar reclamanţilor din grupuri majoritare”, a arătat Jackson.
Ames, în vârstă de 61 de ani, şi-a dat în judecată angajatorul în 2020, solicitând despăgubiri financiare. Ea a invocat faptul că a fost discriminată, încălcându-se astfel Titlul VII, în deciziile luate de Departament în 2019, pentru că este heterosexuală, deşi era mai calificată decât cele două persoane gay care au fost promovate în locul ei.
„Eram heterosexuală şi am fost dată la o parte pentru ei”, a declarat Ames pentru Reuters în februarie.
În prima zi după revenirea la Casa Albă, preşedintele Donald Trump a semnat un ordin executiv de desfiinţare a politicilor de diversitate, echitate şi incluziune (DEI) în agenţiile federale şi a încurajat companiile private să procedeze la fel.
Editor : B.P.
