În pofida duratei-record a discursului său despre Starea Uniunii, președintele SUA, Donald Trump, a evitat cu desăvârșire unele subiecte sensibile și de mare interes internațional. Președintele SUA nu a făcut nicio referire la China și la relația tot mai tensionată cu Beijingul, nu a menționat nimic despre Groenlanda sau strategia americană în Arctica și a ocolit complet controversa legată de dosarele Jeffrey Epstein, în condițiile în care democrații și organizațiile civice cer insistent transparență, iar victime ale finanțistului s-au aflat chiar în sala unde președintele SUA a ținut discursul. Absența acestor teme a alimentat criticile opoziției, care acuză o selecție atent calculată a mesajelor și evitarea deliberată a unor dosare incomode, arată Reuters.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
China și politica față de Beijing
Deși relația cu Xi Jinping și cu China rămâne una dintre cele mai importante provocări geopolitice — în special în contextul competiției tehnologice și militare globale — Donald Trump a evitat să discute despre China în mod direct sau în profunzime în discursul său.
Experții notează o reducere a accentului asupra Chinei față de precedentele dezbateri strategice din capitalele occidentale.
Groenlanda și politica arctică
Totodată, deși președintele SUA a făcut declarații controversate în trecut despre dorința Statelor Unite de a avea un rol mai mare în Groenlanda — inclusiv declarații strategice despre securitatea arctică și planuri de negocieri privind insula — aceste teme nu au fost menționate în discursul privind Starea Uniunii.
Subiectul rămâne sensibil în relațiile externe, având în vedere tensiunile cu aliați europeni și dezbaterile privind suveranitatea teritorială.
Nicio referire la dosarele Epstein
Preşedintele Donald Trump nu a menţionat nici publicarea, luna trecută, de către Departamentul de Justiţie a 3 milioane de dosare legate de finanţistul Jeffrey Epstein sau legea pe care a semnat-o în noiembrie şi care impunea publicarea acestora, deşi documentele respective au tulburat nu numai Statele Unite, ci au avut consecinţe juridice şi alte ţări, în special în Marea Britanie şi Franţa.
Desigur, nu este deloc surprinzător că Trump a ignorat controversa Epstein, întrucât s-a opus timp de luni de zile încercărilor Congresului de a adopta Legea privind transparenţa dosarelor Epstein, înainte de a o susţine când a devenit clar că va fi adoptată, comentează jurnaliștii americani.
Luna trecută, Departamentul de Justiţie a publicat 3 milioane de dosare legate de Epstein, un infractor sexual condamnat care a murit în 2019 în timp ce îşi aştepta procesul pentru acuzaţii federale de trafic sexual. Trump este menţionat de peste 1.000 de ori în dosare, inclusiv în acuzaţii - neverificate - de agresiune. Trump a negat mult timp toate faptele ilegale legate de Epstein sau orice acuzaţie de comportament sexual necorespunzător.
Democraţii au spus că se tem că Departamentul de Justiţie al lui Trump încerca să-l protejeze pe preşedinte cu dosare cenzurate sau lipsă, inclusiv trei interviuri legate de o femeie care l-a acuzat pe Trump că a agresat-o sexual cu zeci de ani în urmă.
Mulţi democraţi, inclusiv fosta preşedintă a Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, au purtat la discursul lui Trump despre starea naţiunii insigne cu mesajul: „Susţineţi supravieţuitorii, faceţi publice dosarele”.
Mai mulţi democraţi au invitat la discurs şi supravieţuitori ai abuzurilor lui Epstein.
Ucraina, menționată în treacăt
Referindu-se la războiul din Ucraina, Trump a declarat că se lucrează pentru a pune capăt conflictului, dar susține că „acesta nu ar fi avut loc niciodată dacă eu aș fi fost președinte”.
El a adăugat că va încerca să instaureze pacea, dar insistă că „nu va ezita niciodată să facă față amenințărilor la adresa Americii”.
Săptămâna aceasta, politicieni din toată Europa s-au reunit la Kiev pentru a marca patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina.
Pe scurt despre NATO
Președintele SUA a precizat că a reconstruit armata, subliniind că i-a făcut pe aliaţii din NATO să-şi crească cheltuielile la 5% şi să plătească SUA pentru armele date Ucrainei. „Statele NATO sunt prietene”, menţionează el. „E o diferenţă foarte mare între 2% neplătiţi şi 5% plătiți”.
Cu o durată de 1 oră şi 47 de minute, Donald Trump a ţinut cel mai lung discurs despre Starea Uniunii în faţa Congresului SUA, informează EFE, citată de Agerpres. Trump însuşi avertizase cu o zi înainte că va susţine un discurs foarte lung în faţa Congresului.
Astfel, președintele american a depăşit ca durată discursul de 1 oră şi 20 de minute susţinut de democratul Bill Clinton în 2000.
Totodată, Trump şi-a doborât şi propriul record de anul trecut pentru un discurs prezidenţial în faţa Congresului, pe care l-a ţinut la câteva săptămâni după învestire şi care, tehnic vorbind, nu a fost un discurs despre Starea Naţiunii. Discursul de anul trecut a durat 99 de minute.
Editor : C.A.
