Analiză Din Ungaria în Pakistan: JD Vance riscă să devină simbolul a două eșecuri ale politicii externe a lui Donald Trump
Cu puțin timp înainte de săptămâna nefericită a vicepreședintelui american JD Vance, în care a străbătut lumea în lung și-n lat, Donald Trump l-a întrebat, în timpul unui brunch privat de Paște, cum decurg negocierile cu Iranul. „Dacă nu se concretizează, îl voi învinovăți pe JD Vance”, a spus liderul de la Casa Albă, stârnind râsete în sală. „Dacă se concretizează, îmi voi asuma tot meritul”. Gluma pe seama lui Vance conținea un sâmbure nefericit de adevăr: aceasta nu este o administrație care răsplătește eșecul, notează The Guardian.
Șansele erau deja împotriva vicepreședintelui american când a zburat în Ungaria acum o săptămână pentru a-l susține pe Viktor Orban, cel mai apropiat aliat al mișcării MAGA în Europa, care urma să se confrunta cu o înfrângere electorală după 16 ani la putere. Apoi, Vance a călătorit la Islamabad, unde a purtat negocieri de ultimă oră pentru a redeschide strâmtoarea Ormuz și a pune capăt programului nuclear al Iranului, în timp ce Trump amenința că va bombarda țara „până o va arunca înapoi în Epoca de Piatră”.
Vance a înregistrat un bilanț de 0 din 2 într-una dintre cele mai dificile săptămâni din mandatul său.
Orban a suferit o înfrângere istorică zdrobitoare, iar negocierile pentru încetarea războiului din Iran au eșuat, ceea ce l-a determinat pe cel de-al 47-lea președinte al SUA să impună propria blocadă asupra strâmtorii Ormuz. Călătoria nefericită a lui Vance a scos la iveală eșecuri grave ale politicii sale externe „Make America Great Again” – în primul rând, consolidarea populismului de dreapta în Europa și, în al doilea rând, retragerea SUA din cea mai recentă intervenție de politică externă din Orientul Mijlociu.
Pe parcurs, Vance a încălcat convențiile de lungă durată conform cărora liderii americani nu trebuie să se amestece în alegerile aliaților din străinătate și nu a reușit să obțină o realizare de referință în politica externă care să-i susțină candidatura la președinție, preconizată pentru 2028.
Printre imaginile dăunătoare s-au numărat și cele în care apărea pe scenă alături de Orban, unul dintre cei mai iliberali lideri europeni, care a încercat să obțină sprijin atât din partea Statelor Unite, cât și din partea Rusiei, pentru a respinge provocarea lansată de fostul său ministru, Peter Magyar, care îl acuzase pe Orban că transformă Ungaria într-un „stat mafiot”
Oficialii maghiari făcuseră demersuri pentru ca Trump să le facă o vizită. În schimb, l-au primit pe Vance, a cărui deplasare în timpul unui conflict major al SUA cu Iranul a stârnit mirare la Washington. Prima dată când Vance a încercat să-l contacteze telefonic pe Trump pentru ca acesta să se adreseze mulțimii din Ungaria, apelul a fost redirecționat către căsuța vocală.
Pe scena unui miting electoral al lui Orban, Vance a criticat vehement amestecul oficialilor Uniunii Europene de la Bruxelles și și-a încheiat discursul spunând: „Mergeți la urne în weekend, susțineți-l pe Viktor Orban, pentru că el vă susține pe voi.”
Din nu se știe ce motiv, poporul maghiar nu a ținut cont de sfatul lui Vance.
În urma unei victorii zdrobitoare, partidul Tisza al lui Peter Magyar avea să câștige 138 de locuri în parlamentul ungar, care numără 199 de locuri, asigurându-și astfel o majoritate de două treimi atât de râvnită, care ar permite viitorului guvern al Ungariei să anuleze multe dintre modificările constituționale adoptate sub guvernarea lui Orban.
De asemenea, aceasta amenință să perturbe funcționarea unui important centru al conservatorismului mondial, Ungaria găzduind centre de reflecție și convenții de dreapta susținute de guvern, care au atras ultraconservatori din SUA, Rusia și din alte părți ale lumii.
Cu mult înainte de exprimarea voturilor, Vance plecase deja spre Islamabad, unde a condus o delegație alcătuită din emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Trump. Discuțiile maraton cu delegația iraniană, care au durat 21 de ore, nu au dus la o descoperire, iar Vance a fost nevoit să anunțe, încruntat, „vestea proastă” că „nu am ajuns la un acord și cred că aceasta este o veste mult mai proastă pentru Iran decât pentru Statele Unite”.
Vance a fost o alegere surprinzătoare pentru această misiune. Vicepreședintele american se numără, alături de Tulsi Gabbard, printre cei mai fervenți oponenți ai războiului din cabinetul lui Trump și a militat activ împotriva revenirii la „războaiele fără sfârșit” în care a luptat ca soldat în Irak. Faptul că a condus delegația l-a transformat în cel mai înalt oficial american care s-a întâlnit cu o delegație iraniană de la revoluția din Iran din 1979.
Se spune că Vance a discutat regulat cu Trump pe parcursul negocierilor, dând de înțeles unor reprezentanți ai părții iraniene că nu avea competența de a decide dacă să accepte sau nu condițiile Iranului. Iar în timpul discuțiilor, liderul SUA a minimizat șansele de a se ajunge la un acord, afirmând că „poate vor ajunge la un acord, poate nu, nu contează. Din punctul de vedere al Americii, noi câștigăm”.
În contextul în care negocierile s-au încheiat fără succes, Vance riscă să devină simbolul a două eșecuri de politică externă într-o singură săptămână. Iar având în vedere că Trump îl critică acum pe Papa Leon al XIV-lea, calificându-l drept „slab în fața criminalității” și „groaznic”, Vance, un catolic convertit, s-ar putea trezi implicat într-un alt incident internațional.
Citește și:
Viktor Orban tocmai și-a pierdut farmecul populist. „Știa că nimic nu durează veșnic” (Politico)
Editor : A.M.G.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
