Video Donald Trump anunță o legătură între paracetamol și autism, deși președintele american nu prezintă dovezi
Preşedintele american Donald Trump a sfătuit insistent luni femeile însărcinate să nu ia paracetamol (Tylenol în SUA), spunând că acesta este „probabil asociat cu un risc foarte crescut de autism”, comentarii condamnate de specialiştii în această tulburare complexă cu un spectru foarte larg, notează AFP.
„Nu luaţi”, „nu-i daţi copilului”, a declarat republicanul într-o conferinţă de presă la Casa Albă dedicată autismului.
„Se zice că în alte ţări, cum ar fi Cuba, nu există Tylenol, deoarece nu îşi permit să îl cumpere. Ei bine, aproape că nu există cazuri de autism (acolo)”, a susținut preşedintele american, poytivit Agerpres.
Acetaminofenul sau paracetamolul este un ingredient activ prezent în analgezice foarte utilizate, precum Doliprane, Dalfagan şi Tylenol (în Statele Unite şi Canada), şi este recomandat femeilor însărcinate pentru dureri sau febră, în contextul în care alte medicamente precum aspirina sau ibuprofenul sunt contraindicate, în special în ultima parte a sarcinii.
A stabili în mod public o legătură între acest medicament şi autism ar fi „extrem de iresponsabil şi potenţial periculos”, au avertizat la începutul lunii septembrie zeci de oameni de ştiinţă americani specializaţi în autism, după ce cotidianul The Wall Street Journal a evocat această ipoteză.
„Ştiinţa este mult mai nuanţată şi incertă”, au insistat ei, avertizând că un astfel de anunţ ar semăna „confuzie şi teamă”.
Chestiunea existenţei unei legături între paracetamol şi apariţia unor tulburări de dezvoltare neurologică la copii „nu este deloc nouă”, subliniază David Mandell, profesor de psihiatrie la Universitatea din Pennsylvania.
În ultimii ani, au fost efectuate numeroase studii, cu rezultate divergente.
Un studiu amplu realizat pe mai mult de 2 milioane de copii şi publicat în 2024 în prestigioasa revistă medicală The Journal of the American Medical Association (JAMA) a exclus acest risc. Însă, în vara acestui an, o analiză a studiilor precedente a ajuns la o concluzie opusă, autorii acesteia avertizând totuşi că sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma această posibilă implicaţie.
Una dintre dificultăţile întâmpinate de cercetători provine din faptul că este dificil să se distingă efectele administrării acestui medicament de motivele pentru care el este administrat, a explicat David Mandell.
„Se ştie că febra (...) poate creşte riscul de întârziere mintală şi tulburări ale dezvoltării neurologice. Prin urmare, trebuie să fim foarte prudenţi atunci când încercăm să determinăm care dintre aceşti doi factori este responsabil pentru creşterea riscului de autism”, a avertizat el.
Administraţia Trump a mai anunţat aprobarea acidului folinic ca tratament potenţial pentru diverse forme de autism, o cale promiţătoare despre care experţii afirmă că necesită cercetări suplimentare.
Autismul este o tulburare complexă cu un spectru foarte larg, a cărei origine face de multă vreme obiectul cercetărilor medicale.
Deşi genetica joacă un rol important, au fost evidenţiaţi şi mai mulţi factori care ţin de mediul în care trăiesc persoanele diagnosticate, precum neuroinflamaţia şi administrarea anumitor medicamente, cum ar fi antiepilepticul Depakine, în timpul sarcinii.
În primăvara acestui an, secretarul american pentru sănătate, Robert Kennedy Jr., a promis să identifice „până în luna septembrie” cauzele autismului, un angajament care i-a îngrijorat profund pe experţii din medicină, având în vedere complexitatea subiectului şi declaraţiile publice ale acestui ministru american, un sceptic în privinţa vaccinurilor, care a distribuit în trecut dezinformări pe această temă.
Deşi cazurile de autism au crescut în ultimele decenii în Statele Unite, mulţi oameni de ştiinţă resping existenţa unei epidemii, subliniind îmbunătăţirile în stabilirea diagnosticului.
Luni, preşedintele însuşi a pus sub semnul întrebării beneficiile şi siguranţa vaccinurilor, sugerând că persoanele care nu iau medicamente sau nu se vaccinează nu au autism.
„Hepatita B se transmite pe cale sexuală. Nu există niciun motiv pentru a vaccina un bebeluş împotriva hepatitei B. Aşa că aș spune să aşteptăm până când bebeluşul împlineşte 12 ani”, a susținut el. Cu toate acestea, hepatita B poate fi transmisă de la mamă la copil în timpul sarcinii sau al naşterii, mai scrie AFP.
Editor : B.E.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
