Administrația Trump a evitat să răspundă la întrebarea dacă va lansa atacuri militare împotriva Cubei. Un articol publicat de Politico, spune că SUA par „din ce în ce mai dispuse să facă un astfel de pas”.
Aceasta reprezintă o escaladare semnificativă față de situația de acum câteva luni, când oficialii se concentrau în principal pe utilizarea presiunii economice și diplomatice pentru a strânge lațul în jurul regimului comunist de la Havana.
Un oficial american și o persoană familiarizată cu discuțiile administrației privind Cuba au declarat pentru publicație că președintele Donald Trump și consilierii săi au devenit frustrați de faptul că această campania de presiune a SUA, care include privarea insulei de combustibil, nu i-a determinat pe liderii cubanezi să accepte reforme economice și politice semnificative. Așadar, iau în considerare opțiunea militară mai serios decât înainte.
„Starea de spirit s-a schimbat cu siguranță”, a spus persoana familiarizată cu discuțiile, căreia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta o chestiune sensibilă. „Ideea inițială privind Cuba era că conducerea era slabă și că această combinație dintre aplicarea intensificată a sancțiunilor, de fapt un blocaj petrolier, și victoriile militare clare ale SUA în Venezuela și Iran ar speria cubanezii și i-ar determina să încheie un acord. Acum, situația din Iran a luat o altă turnură, iar cubanezii se dovedesc mult mai duri decât se credea inițial. Așadar, acum acțiunea militară este pe masă într-un mod în care nu era înainte.”
Săptămâna trecută, a apărut știrea că SUA se îndreaptă spre punerea sub acuzare a fostului președinte cubanez Raul Castro, fratele în vârstă de 94 de ani al defunctului dictator cubanez Fidel Castro. Acest lucru a dus la speculații că SUA ar putea desfășura o operațiune militară de extragere împotriva lui Castro, la fel cum a făcut împotriva liderului venezuelean Nicolas Maduro în ianuarie.
Informațiile Politico spun că planificatorii militari americani analizează o serie de opțiuni care depășesc capturarea uneia sau a două persoane. Acțiunea militară ar putea varia de la un singur atac aerian menit să sperie regimul pentru a obține concesii, până la o invazie terestră menită să-l răstoarne.
Comandamentul Sud al SUA a „convocat o serie de planificări” în ultimele câteva săptămâni — cu alte cuvinte, a început să elaboreze planuri pentru o potențială acțiune militară.
Nicio acțiune nu este iminentă. Pentagonul dispune de o putere de foc considerabilă în regiune. Cuba, o națiune de 10 milioane de locuitori, se află la doar 90 de mile de coasta Floridei.
Un scenariu foarte puțin probabil este utilizarea exilaților cubanezi în orice misiune. „Au stabilit că exilații nu au niciun rol aici, cu excepția celui de susținători și de critici. Aceasta nu va fi Golful Porcilor 2.0”, a spus persoana respectivă.
Un oficial al Casei Albe a reiterat afirmațiile lui Trump că Cuba va „cădea” în curând și că „vom fi acolo pentru a-i ajuta”. Oficialul a adăugat: „Este sarcina Pentagonului să facă pregătiri pentru a oferi comandantului suprem opțiuni maxime. Asta nu înseamnă că președintele a luat o decizie.”
Oficialii administrației pun deja bazele de relații publice pentru acțiuni militare.
Secretarul de stat Marco Rubio a sugerat ceva amenințător într-un interviu acordat Fox News săptămâna trecută. „Le vom da o șansă”, a spus Rubio, care ocupă și funcția de consilier pentru securitate națională. „Dar nu cred că se va întâmpla. Nu cred că vom putea schimba traiectoria Cubei atâta timp cât acești oameni sunt la putere.”
În weekend, Axios a raportat că Cuba a achiziționat sute de drone militare și a discutat modalități de a le utiliza în cazul în care izbucnesc ostilități între Washington și Havana. Mulți analiști de securitate națională au considerat acel raport ca fiind o scurgere de informații menită să justifice un atac militar al SUA asupra Cubei.
Capriciosul Trump
Nu este niciodată înțelept să prezici ce va face capriciosul Trump. Președintele trebuie să țină cont și de aspectele politice, având în vedere scăderea popularității sale în sondaje pe fondul creșterii prețurilor la benzină din cauza războiului cu Iranul. Amploarea unei operațiuni împotriva Cubei, dacă va exista una, ar putea depinde de ceea ce consideră el că susținătorii săi MAGA vor tolera.
„Ar putea încerca să desfășoare o operațiune destul de mică, dar dacă asta au în minte, s-ar putea să supraestimeze din nou ceea ce ar putea realiza”, a spus Brian Latell, un fost înalt oficial al CIA care s-a ocupat de Cuba.
Dar nu există nicio îndoială că poziția administrației față de Cuba a devenit din ce în ce mai dură, mai ales în ultimele câteva săptămâni, și aud de la persoane apropiate administrației și din interiorul acesteia că manevrele SUA, inclusiv scurgerile de informații către mass-media, se datorează unei exasperări sincere față de conducerea cubaneză.
Oficialii cubanezi nu par să înțeleagă pe deplin cât de disfuncțională a devenit economia țării lor, a spus oficialul american. Ei răspund la presiunea SUA oferind idei precum permiterea investițiilor străine în hoteluri, când problemele lor reale sunt de natură structurală, inclusiv rețeaua electrică în stare de degradare.
De asemenea, nu este întotdeauna clar cine deține cu adevărat puterea la Havana sau câtă putere mai deține familia Castro, a adăugat oficialul.
„Sistemul este atât de rigid și bazat pe consens. Ei trăiesc într-o altă realitate și, literalmente, nu le pasă deloc de poporul cubanez”, a spus oficialul american.
Oficialii cubanezi au cerut Rusiei mai mult ajutor, a spus oficialul american. Moscova a trimis deja un petrolier cu combustibil pe care SUA l-a lăsat să ajungă pe insulă la sfârșitul lunii martie, oferind o amânare temporară.
Președintele cubanez Miguel Díaz-Canel a scris pe X luni că o agresiune militară a SUA împotriva Cubei „ar provoca un masacru cu consecințe incalculabile”.
El părea să răspundă la o serie de acțiuni recente care au făcut ca nerăbdarea administrației Trump să devină din ce în ce mai evidentă.
Pe lângă raportul despre drone și posibila punere sub acuzare a lui Raul Castro, acestea includ: o extindere a sancțiunilor SUA împotriva Cubei; faptul că s-a făcut publică vizita directorului CIA, John Ratcliffe, pe insulă săptămâna trecută, în timpul căreia acesta a adresat mai multe cereri Havanei; rapoarte conform cărora SUA intensifică zborurile de supraveghere deasupra insulei; și disputele dintre SUA și Cuba cu privire la condițiile atașate unei oferte de 100 de milioane de dolari în ajutor din partea SUA.
Poziția lui Rubio
Mesajele publice ale lui Rubio s-au schimbat odată cu schimbarea calculelor interne ale administrației.
Rubio este un copil născut în SUA din părinți imigranți cubanezi și detestă de mult timp regimul opresiv și corupt de la Havana. Dar în primele zile după operațiunea din Venezuela, care a dus la întreruperea exporturilor de petrol venezuelean către Cuba, Rubio a subliniat importanța schimbării economice în Cuba mai mult decât a schimbării politice.
Aceste mesaje sugerau că, la momentul respectiv, Rubio dorea să acționeze deliberat și metodic în Cuba — pentru a limita haosul unui potențial colaps politic brusc. (Sau poate că asta era ceea ce dorea Trump, iar Rubio a fost de acord; purtătorii de cuvânt ai administrației nu au precizat niciuna dintre variante.)
Ideea era de a convinge actuala conducere cubaneză să facă reforme economice serioase. Astfel de reforme includ privatizarea multor active de stat; oferirea unui acces mai bun la internet cetățenilor cubanezi; și permiterea mai multor investiții străine.
Însă, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, regimul a perceput astfel de măsuri ca amenințări la adresa supraviețuirii sale. Punctul de vedere al regimului — și nu este în totalitate nefondat — este că multe dintre problemele economice ale Cubei se datorează embargoului american asupra țării din Caraibe, care durează de zeci de ani, precum și altor presiuni exercitate de SUA. Există, de asemenea, cu siguranță precedente pentru ideea că permiterea schimbărilor economice ar putea submina puterea unui regim autoritar.
Pe măsură ce lunile au trecut, mesajul lui Rubio s-a schimbat. El a început să pună accentul pe schimbarea politică alături de cea economică. Mai recent, a vorbit despre necesitatea de a-i înlătura pe „cei aflați la putere”, fără a intra în detalii.
Aceasta nu este o mișcare politică menită să-i mulțumească pe activiștii cubano-americani din statul său natal, Florida. Mai degrabă, Rubio a devenit din ce în ce mai convins că regimul de la Havana este incorigibil.
Poate cel mai intrigant lucru din ultimele săptămâni este faptul că Rubio a promovat ideea că și Cuba reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a SUA — acuzații susținute de fotografii sugestive de la Southcom.
Acesta este un mesaj repetat și de alți membri ai administrației, care afirmă că legăturile Havanei cu Moscova și Beijingul o fac să reprezinte un pericol special și subliniază că Havana figurează pe lista statelor care sponsorizează terorismul.
Potrivit unui oficial CIA care a împărtășit informații de fond despre vizita recentă a lui Ratcliffe, șeful serviciilor secrete „a clarificat că Cuba nu mai poate servi drept platformă pentru adversari în promovarea agendelor ostile în emisfera noastră”.
Ceea ce aș avertiza observatorii Cubei este să nu creadă că dificultățile lui Trump în Iran îl vor împiedica să desfășoare o operațiune militară împotriva Cubei.
Haosul din Iran l-ar putea face pe președinte nerăbdător să obțină o altă victorie. El ar putea considera Cuba o victorie ușoară.
Aceasta s-ar putea dovedi o eroare de calcul, au avertizat foști oficiali și analiști americani. „Există adepți convinși acolo”, a spus un fost oficial al Departamentului de Stat care s-a ocupat de Cuba.
Desigur, nu va fi simplu. Niciodată nu este. Dar asta îl oprește rar pe Trump, comentează Politico.
Editor : Sebastian Eduard
