SUA au purtat discuţii la nivel intern privind utilizarea spărgătoarelor de gheaţă ruse cu propulsie nucleară pentru a sprijini dezvoltarea proiectelor de gaze şi GNL în Alaska, acesta fiind unul dintre posibilele acorduri care ar putea fi luate în calcul la întâlnirea de vineri, de la Anchorage, în statul Alaska, dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu situaţia.
Trump a aterizat vineri în Alaska pentru ceea ce a numit un summit cu „miză mare” cu preşedintele Putin, pentru a discuta un acord de încetare a focului pentru Ucraina şi a pune capăt celui mai sângeros război din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Cei doi preşedinţi caută să obţină câştiguri în primele lor discuţii faţă în faţă de la revenirea lui Trump la Casa Albă, notează Reuters, citată de Agerpres.
Ideea cu spărgătoarele de gheaţă a fost discutată între oficiali ai Casei Albe ca fiind unul dintre potenţialele acorduri care ar putea fi încheiate cu Rusia la summitul din Alaska, a declarat una dintre surse.
Convorbirile în curs dintre SUA şi Rusia privind Ucraina au inclus discuţii despre acorduri comerciale. Casa Albă intenţionează să continue această abordare la summitul de vineri, a declarat sursa, care, la fel ca celelalte două surse, a vorbit sub condiţia anonimatului din cauza sensibilităţii discuţiilor.
Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Oficialii Kremlinului nu au fost disponibili pentru comentarii.
Rusia operează singura flotă din lume de spărgătoare de gheaţă cu propulsie nucleară, care joacă un rol central în menţinerea accesului maritim pe tot parcursul anului de-a lungul Rutei Mării Nordului, o rută strategică pentru fluxurile energetice şi comerciale globale.
Administraţia Trump face presiuni pentru a transporta gaze din nordul îndepărtat al Alaskăi către clienţi asiatici.
Trump a prezentat cumpărătorilor asiatici Alaska LNG, un proiect propus în valoare de 44 de miliarde de dolari pentru transportul de gaze naturale lichefiate de-a lungul unei conducte de 800 de mile din Alaska ca o modalitate de a reduce dependenţa lor de GNL-ul rusesc.
Un alt proiect, orientat în mod similar către pieţele asiatice, este Qilak LNG, care vizează 4 milioane de tone de GNL pe an.
Qilak nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
O sursă din industrie a declarat că Alaska LNG „nu a identificat necesitatea (de a apela la) spărgătoarele de gheaţă ruse”.
Reuters nu a putut stabili imediat care proiect anume, dacă există vreunul, ar avea câştig de cauză dacă s-ar ajunge la un acord în cadrul discuţiilor din Alaska.
Spărgătoarele de gheaţă nucleare ar putea facilita, de asemenea, transportul materialelor de construcţie şi al echipamentelor în zone îndepărtate din Alaska, unde infrastructura este limitată, iar condiţiile meteorologice sunt dure.
Editor : Liviu Cojan
