Țările europene au primit fără entuziasm apelul președintelui Donald Trump de a contribui la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Anterior, într-un interviu acordat Financial Times, acesta a declarat că ar fi „foarte rău” pentru NATO dacă apelul său de a trimite nave, de exemplu dragoare de mine, pentru a proteja această arteră maritimă ar primi o reacție negativă.
Dacă președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat anterior trimiterea unui grup aerian în Orientul Mijlociu, Marea Britanie, Germania, Grecia, Italia, Spania și Luxemburg s-au opus extinderii participării militare în conflictul din jurul Iranului.
Potrivit premierului britanic Keir Starmer, țara sa „nu va fi implicată într-un război de amploare”, însă Londra colaborează cu aliații la un „plan colectiv viabil” de redeschidere a Strâmtorii Ormuz pentru a asigura stabilitatea pe piața petrolului. El a menționat că misiunea militară de apărare a strâmtorii nu va fi organizată sub egida NATO, având în vedere caracterul defensiv al alianței. Marea Britanie, ca parte a contribuției sale, a amplasat în regiune sisteme autonome de detectare a minelor, a declarat premierul. Șeful Ministerului Apărării, Boris Pistorius, a respins, de asemenea, cererea lui Trump de a trimite flota în Strâmtoarea Ormuz. „Nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a declarat el.
Potrivit ministrului, Germania dorește „încheierea cât mai rapidă” a războiului împotriva Iranului prin intermediul diplomației, iar consolidarea forțelor navale în regiune „cu greu va contribui la acest lucru”. Cu o zi înainte, ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat, de asemenea, că Germania nu va participa la operațiuni militare în zona Strâmtorii Hormuz, prin care trec 20% din exporturile mondiale de petrol.
Nici Grecia nu intenționează să participe la vreo operațiune militară în Strâmtoarea Ormuz, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului elen, Pavlos Marinakis. El a menționat că Atena își va mobiliza forțele doar în cadrul misiunii navale a UE „Aspides” pentru protecția navelor din Marea Roșie.
Ministrul apărării din Spania, Margarita Robles, s-a pronunțat, de asemenea, împotriva sprijinirii SUA și a Israelului. „Spania nu va accepta niciodată măsuri pe jumătate, deoarece obiectivul trebuie să fie ca războiul să se termine, și să se termine chiar acum”, a declarat ea. La rândul său, șeful Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei, José Manuel Albares, a anunțat că țara sa nu va întreprinde acțiuni care ar putea „intensifica și mai mult tensiunile sau duce la o escaladare suplimentară a situației”.
Șeful Ministerului Afacerilor Externe și viceprim-ministrul Italiei, Antonio Tajani, și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la posibilitatea extinderii misiunilor UE „Aspides” și „Atalanta” (operațiunea de combatere a pirateriei în largul Coastei Africii și în partea de vest a Oceanului Indian) către Strâmtoarea Hormuz.
Împotriva participării militare la operațiunea SUA s-a pronunțat și viceprim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel. El a declarat că țara sa nu va ceda „șantajului” din partea lui Trump. „În ceea ce privește sateliții și comunicațiile, vom oferi cu plăcere ajutor. Dar nu ne cereți trupe și echipamente”, a declarat Bettel.
Editor : A.R.