Setea de prestigiu internaţional, rivalitatea cu Barack Obama şi poate un strop de provocare: toate acestea se regăsesc în obsesia lui Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, scrie AFP.
„Este mai mult decât timpul ca Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, pe 31 iulie, în timpul conferinţei de presă de rutină de la Casa Albă, stârnind reacţii pe jumătate de neîncredere, pe jumătate ironice din partea adversarilor liderului republican.
Ea a estimat că, de la revenirea sa la putere, pe 20 ianuarie, preşedintele american a patronat încheierea „unui armistiţiu sau acord de pace pe lună”, dând ca exemple medierea sa între India şi Pakistan, Cambodgia şi Thailanda, Egipt şi Etiopia, Rwanda şi Republica Democratică Congo, Serbia şi Kosovo...
Karoline Leavitt a menţionat şi Iranul, unde Trump a ordonat lovituri americane împotriva instalaţiilor nucleare, ca o ilustrare a deciziilor care, în opinia ei, au contribuit la pacea mondială.
Ea a trecut sub tăcere, însă, conflictul din Ucraina sau războiul din Gaza, pe care Trump promisese să le oprească rapid şi unde lucrurile, de fapt, s-au înrăutăţit.
Menţionarea prestigiosului premiu a devenit, pentru unii lideri străini, un semn de bunăvoinţă diplomatică faţă de un preşedinte american care a dat peste cap ordinea internaţională.
Nominalizat pentru pace
Pakistanul, de exemplu, l-a nominalizat pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, la fel ca şi premierul israelian Benjamin Netanyahu.
În timpul unei reuniuni de la începutul lunii iulie, la Casa Albă, o jurnalistă i-a întrebat pe preşedinţii Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau şi Gabonului dacă liderul american merită acest premiu.
Ascultând răspunsurile în general măgulitoare ale liderilor africani, Trump, încântat, a mărturisit: „Aş putea face asta toată ziua”.
Mii, chiar zeci de mii de persoane pot propune un nume Comitetului Nobel: parlamentari şi miniştri, unii profesori universitari, membri ai comitetului însuşi, foşti laureaţi...
Nominalizarea trebuie depusă înainte de 31 ianuarie, pentru a fi anunţată în octombrie – anul acesta, pe 10 octombrie.
Profesoara de drept Anat Alon-Beck a propus numele preşedintelui american celor cinci personalităţi care compun comitetul, desemnate de Parlamentul norvegian.
Ea a declarat pentru AFP că a făcut acest lucru datorită „autorităţii extraordinare” şi „talentului strategic” de care, în opinia ei, a dat el dovadă în „promovarea păcii şi asigurarea eliberării ostaticilor” reţinuţi în Fâşia Gaza. Academiciana, care predă la Case Western Reserve University School of Law, a declarat că a acţionat „în calitate de profesoară de drept, dar şi în calitate de cetăţean americano-israelian”.
Rivalitatea cu obama
Trump însuşi aduce regulat în discuţie acest subiect.
„Orice aş face, nu voi primi Premiul Nobel”, s-a plâns el în iunie pe reţeaua sa Truth Social.
În februarie, în prezenţa lui Benjamin Netanyahu, el a declarat: „Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”.
„Trump are reputaţia de a fi deosebit de pasionat de recompense şi premii, aşa că ar fi încântat de această recunoaştere internaţională”, a comentat pentru AFP Garret Martin, profesor de relaţii internaţionale la American University. „În plus, de când şi-a declarat ambiţiile prezidenţiale în urmă cu zece ani, se prezintă ca marele adversar al lui Barack Obama”, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009, subliniază expertul.
Distincţia acordată fostului preşedinte democrat, la doar nouă luni de la preluarea funcţiei la conducerea Statelor Unite, a stârnit şi continuă să stârnească dezbateri aprinse.
„Dacă m-aş fi numit Obama, aş fi primit Premiul Nobel în zece secunde”, a declarat Trump în octombrie 2024, în ultima linie dreaptă a campaniei prezidenţiale.
338 de candidați. Ce șanse are Trump
Alţi trei preşedinţi americani au fost onoraţi cu prestigiosul premiu: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson şi Jimmy Carter.
Premiul a fost acordat şi în 1973 lui Henry Kissinger. Alegerea fostului secretar de stat, considerat în multe ţări ca fiind întruchiparea brutalităţii şi cinismului diplomatic, a fost, de asemenea, foarte criticată.
Lista completă a candidaţilor la Premiul Nobel pentru Pace este confidenţială – cu excepţia anunţurilor individuale ale susţinătorilor lor –, dar numărul acestora este făcut public. În 2025, sunt 338.
Unele site-uri de pariuri îl dau pe Trump pe locul al doilea, în spatele Iuliei Navalnîia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi.
Citește și:
Merită Donald Trump Premiul Nobel pentru Pace? Părerile experților: „E ca și cum ai înscrie o hienă la un concurs canin”
Editor : B.E.
