Sari la conținut

Politicile lui Trump. De ce tace Wall Street-ul

Nu toate companiile mari pun bani la bătaie pentru a contracara efectul Trump, așa cum au făcut giganții din domeniul IT. Aceștia se întâlnesc de altfel, marți, cu președintele american pentru a discuta despre restricțiile pe care noul lider de la Casa Albă le-a impus imigrației și care le afectează angajații. Dincolo de Nike, Starbucks şi alte câteva companii americane care chiar au reacţionat agresiv, mulţi nu și-au spus punctul de vedere. Wall Street-ul, de pildă, tace. Cele mai mari bănci ale Americii refuză să comenteze în vreun fel acţiunile preşedintelui. Dacă stau de partea lui, s-ar putea să aibă foarte mult de câştigat.

Zeci de mii de oameni din mai multe oraşe au ieşit în stradă pentru a protesta față de decretul antiimigraţie dat de Trump. În acelaşi timp, procurorii generali din 16 state americane spun că ordinul este ilegal şi contrar Constituţiei. Însăși șefa Departamentului Justiției a fost demisă pentru că și-a exprimat dezacordul.

La vârful marilor corporaţii este, însă, linişte. La cererea Reuters, Ford şi General Motors au refuzat să comenteze măsurile luate de Donald Trump. La fel şi Boeing. Au împreună cam jumătate de milion de angajaţi la nivel global, iar acasă, centrele americane au fost clădite în jurul ideii de diversitate. Acum, deşi posibilitatea de a atrage specialişti din toată lumea este un risc, pentru giganţii economici de tipul acesta ar putea fi răul cel mai mic. Riscă să intre într-un conflict scump cu noua administraţie, tocmai după ce au reuşit să mai îmbunătățească relaţiile. Donald Trump a criticat Boeing spunând că Air Force One costă prea mult, iar Ford şi General Motors au fost ameninţate că li se vor cere taxe vamale uriaşe dacă mai produc în Mexic. Tonul s-a îndulcit abia după ce producătorii s-au conformat, au anulat investiţii în ţara vecină şi au făcut planuri noi, pentru fabrici în America. La schimb, s-ar putea ca reforma fiscală şi renegocierea acordurilor comerciale promise de Trump să se facă ţinând cont de loialişti şi penalizând disidenţii.

Acum, nici băncile de pe Wall Street nu mai mişcă în front. Goldman Sachs a preferat să nu facă nicio declaraţie pe marginea interdicţiei pentru imigranţii din cele șapte ţări predominant musulmane. La fel şi Citigroup, Morgan Stanley şi Bank of America. Analiştii spun că băncile n-ar vrea să-l supere pe noul lider de la Casa Albă, mai ales că de la el ar putea obţine favoruri importante. Deşi a demonizat industria financiară în campanie, Trump promite eliminarea legilor intrate în vigoare în urma crizei, tocmai cu scopul de a împiedica repetarea fenomenului. Dacă devine realitate, măsura le-ar lăsa mai mulţi bani pe mână băncilor şi le-ar permite să-şi asume riscuri mai mari.

Nu doar industria bancară şi cea auto preferă să stea pe tuşă, ci şi industria energiei. Majoritatea jucătorilor refuză să vorbească, inclusiv ExxonMobil.

Poate fi începutul unui mandat al supunerii corporaţiilor, un mandat în care puterea dă amenzi şi premii în funcţie de cât de ascultătoare sunt companiile. Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri dezaprobarea faţă de multinaţionalele pe care le acuză că i-au lăsat pe americani fără locuri de muncă. Tot ce trebuie să facă, spune Trump, este să rămână în America. Şi aparent, să stea liniştite în banca lor.

Ce corporații își protejează imigranții

După ce Donald Trump a dat ordin să fie interzis accesul în America cetăţenilor din şapte state musulmane, Starbucks a anunţat că în următorii cinci ani va angaja zece mii de refugiaţi. În acelaşi timp, Uber spune că investeşte trei milioane de dolari într-un fond care îi va ajută pe şoferii care acum nu mai pot imigra.

Marii rivali ai Uber, cei de la Lyft, vor dona şi ei un milion de dolari unui ONG care se ocupă de protecţia libertăţilor civile în America, iar Apple, Tesla, Google şi Facebook, toţi au criticat decretul semnat de Trump.

În cele două zile de la eveniment, a apărut şi Proiectul Ellis prin care angajaţii companiilor fără putere financiară vor primi consultanţă gratuită pe probleme de emigrare. E un proiect care poartă numele insulei Ellis de lângă New York, insula care a fost poartă de intrare în America pentru mai bine de 12 milioane de imigranţi. Tim Cook, directorul Apple, aminteşte de cuvintele lui Martin Luther King : „Poate am venit cu vapoare diferite, dar acum suntem cu toţii în aceeaşi barcă”.

(sursa: Business Club/Digi24)

Pe aceeași temă