JP Morgan recunoaște că întâmpină dificultăți în a evalua modul în care războiul dintre Statele Unite și Iran va influența prețurile petrolului. Într-o notă adresată investitorilor, analiștii băncii afirmă că, pentru prima dată de la începutul conflictului, nu mai au o viziune de referință și „pur și simplu nu știu cum să modeleze faza finală a conflictului”. Mai multe dintre pragurile economice pe care banca le considera inițial limite pentru SUA au fost deja depășite, iar strategia de ieșire din conflict este tot mai dificil de anticipat.
Gigantul bancar de investiții JP Morgan a declarat că întâmpină dificultăți în a anticipa modul în care prețurile petrolului vor fi afectate de războiul dintre Statele Unite și Iran. Banca le-a transmis investitorilor, într-o notă neobișnuit de directă, că „pur și simplu nu știm cum să modelăm deznodământul” conflictului.
JP Morgan a precizat că, la începutul războiului, a presupus că vor exista anumite „limite economice” pe care Statele Unite nu vor fi dispuse să le depășească. Pornind de la această ipoteză, banca estima că, încă din luna iunie, s-ar fi putut ajunge la un acord pentru redeschiderea rutei maritime prin Strâmtoarea Ormuz.
Printre limitele identificate de analiști se numărau creșterea prețului petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, majorarea inflației la 4%, depășirea pragului de 5 dolari pe galon pentru prețul benzinei și creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale americane pe 10 ani la 5%.
„Piața este în stare de alertă”, au afirmat analiștii.
JP Morgan este unul dintre numele importante din lumea financiară, astfel că recunoașterea de către această bancă de investiții a faptului că experții săi întâmpină dificultăți în evaluarea impactului economic al conflictului dintre SUA și Iran evidențiază cât de dificil este să fie anticipate următoarele decizii ale Casei Albe.
O sursă din industria petrolului și a gazelor a declarat pentru BBC că este „neobișnuit” ca o firmă de investiții atât de renumită să emită o astfel de notă. Sursa a adăugat însă că documentul reprezintă o „reflecție asupra situației actuale”, având în vedere nivelul de incertitudine generat de conflict.
Pragurile economice luate în calcul de JP Morgan
Investitorii iau frecvent decizii pe baza așteptărilor privind evoluția inflației, iar prețul petrolului este unul dintre factorii importanți care influențează creșterea prețurilor la nivel mondial, având în vedere utilizarea pe scară largă a acestei materii prime și dependența economiei globale de aceasta.
Deși prețul benzinei se menține sub pragul de 5 dolari pe galon, iar inflația nu a ajuns încă la 4%, prețurile petrolului au urcat din nou peste 100 de dolari pe baril în ultimele săptămâni.
În același timp, randamentul obligațiunilor de stat americane pe 10 ani - indicatorul care reflectă costul la care Statele Unite se împrumută de pe piețele financiare - a depășit pragul de 5%.
„La șase luni [de la începutul războiului], multe dintre aceste praguri au fost depășite, însă strategia de ieșire este mai puțin clară, nu mai clară”, a afirmat echipa de cercetare în domeniul mărfurilor de la JP Morgan, într-o notă adresată investitorilor.
„Pentru prima dată de la începutul conflictului cu Iranul, nu avem o viziune de referință. Pur și simplu nu știm cum să modelăm faza finală a conflictului”, au mai transmis analiștii.
Trump: Războiul s-ar putea prelungi până după alegerile intermediare
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat săptămâna trecută că nu crede că războiul cu Iranul se va încheia înaintea alegerilor intermediare din noiembrie, din SUA.
„Imediat după alegeri, prețurile petrolului vor începe să scadă vertiginos”, le-a declarat Trump reporterilor săptămâna trecută. „Cred că va dura puțin mai mult decât până la alegerile intermediare.”
Prețurile ridicate ale petrolului au contribuit la creșterea costului vieții în Statele Unite și în întreaga lume, prețurile combustibililor și energiei înregistrând o creștere semnificativă înaintea lunilor mai reci.
Banca centrală a SUA, Rezerva Federală, a majorat rata dobânzii în această săptămână, pentru prima dată în mai bine de trei ani, și a semnalat că aceasta ar putea fi majorată în continuare în acest an și până în 2027, în încercarea de a încetini creșterea prețurilor.
Președintele Fed, Kevin Warsh, a declarat că măsura a fost luată deoarece „inflația este prea mare și se menține la un nivel ridicat de prea mult timp”. Trump nu a fost însă de acord cu această decizie.
„Nu există semne clare de detensionare”
În nota transmisă investitorilor, JP Morgan a estimat că „valoarea justă” a petrolului în luna septembrie se va situa în jurul valorii de 90 de dolari pe baril, în pofida faptului că acesta se tranzacționează în prezent la peste 100 de dolari.
Analiștii au precizat însă că „piața ia în calcul riscul” unor noi perturbări ale comerțului internațional.
Totodată, aceștia au identificat riscuri suplimentare pentru aprovizionarea cu petrol din Orientul Mijlociu, în contextul în care gruparea Houthi din Yemen, susținută de Iran, a preluat controlul asupra unei zone situate la gura strâmtorii Bab al-Mandab, o altă rută maritimă internațională importantă.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina continuă, de asemenea, să aibă un impact asupra piețelor și asupra perspectivelor privind aprovizionarea cu energie.
Analiștii JP Morgan au afirmat că, în lipsa unor „semnale clare” privind atenuarea conflictului, ipoteza potrivit căreia întreruperea aprovizionării globale cu petrol ar fi doar temporară „devine din ce în ce mai greu de susținut”.
Citește și: Mari redacții americane, excluse de la summitul G20 Finanţe de către Trezoreria SUA. Trump cere sancționarea unei jurnaliste
Editor : C.A.
