Schimb de prizonieri SUA-Rusia. Moscova pune o condiție în plus: În afară de Bout, vrea eliberarea unui asasin FSB închis în Germania

Data actualizării: Data publicării:
vadim krasikov comparatie intre doua poze de buletin
Agentul FSB Vadim Krasikov și-a luat altă identitate când a venit în Germania să-l omoare pe un fost luptător din Cecenia Foto: Bellingcat

Moscova pune o condiție suplimentară Statelor Unite, după ce Washingtonul a propus să-l elibereze pe celebrul traficant de arme Viktor Bout în schimbul a doi cetățeni americani - o baschetbalistă și un fost pușcaș marin - încarcerați în Rusia. Rusia cere în plus eliberarea unui asasin FSB, Vadim Krasikov, condamnat în Germania pentru uciderea unui fost luptător din Cecenia, pentru a accepta să-i dea la schimb pe americanii Brittney Griner și Paul Whelan. Propunerea e considerată scandaloasă, atât de americani, cât și de germani, relatează CNN.

Oficiali guvernamentali ruși au cerut ca un fost colonel din cadrul agenției de spionaj intern a țării (FSB), Vadim Krasikov, care a fost condamnat pentru crimă anul trecut în Germania, să fie inclus în schimbul propus de SUA: Viktor Bout contra Brittney Griner și Paul Whelan, au declarat pentru CNN mai multe surse apropiate discuțiilor.

Rușii au comunicat SUA această solicitare la începutul lunii, printr-un canal neoficial folosit de FSB. În afară de Viktor Bout, ei doresc să fie eliberat și Vadim Krasikov.

Cine este Vadim Krasikov

Colonelul FSB Vadim Krasikov a fost condamnat la închisoare pe viață în decembrie 2021 pentru uciderea unui fost combatant cecen de origine georgiană, Zelimhan „Tornike” Hangoșvili (Kavtarașvili), în parcul Kleiner Tiergarten din Berlin, în 2019.

Pe durata întregului proces, acuzatul a respins identitatea pe care i-o atribuia Parchetul german, afirmând că „nu cunoaşte pe nimeni” care să aibă numele Krasikov. El a afirmat că se numeşte Vadim Sokolov, are 50 de ani, este „rus, celibatar şi inginer în construcţii”. Mai multe indicii au întărit  însă convingerea Parchetului privind adevărata sa identitate, printre care o fotografie privată a lui Krasikov cu două tatuaje identice cu ale suspectului.

vadim krasikov tatuaj - bellingcat twitter
Fotografie din albumul privat al lui Vadim Krasikov cu tatuajele care au ajutat la identificarea lui în timpul procesului din Germania Foto: Twitter Bellingcat

Faptele de care a fost învinuit colonelul FSB au avut loc în august 2019, la ora prânzului: ucigaşul, deplasându-se cu bicicleta, s-a apropiat din spatele victimei şi a tras două focuri cu o armă cu amortizor, după care l-a împuşcat în cap de la mică distanţă pe cecen.. El a fost arestat câteva ore după aceea, nu departe de parcul Tiergarten, în timp ce încerca să scape de arma crimei.

Tornike-Kavtarasvili
Tornike Kavtaraşvili a fost executat cu 3 focuri de armă, în miezul zilei, într-un parc din Berlin FOTO: Profimedia Images

Moscova a negat mereu orice implicare în acest caz, însă justiţia germană a desemnat în mod clar autorităţile ruse drept comanditare ale crimei.

„Acuzatul a fost comandantul unei unităţi speciale a serviciilor secrete ruse FSB”, a afirmat procurorul Lars Malkies în timpul rechizitoriului său din 7 decembrie. „El a lichidat un opozant politic prin represalii”, a adăugat el, vorbind despre „un atentat pregătit în mod evident de multă vreme” şi executat „cu sânge rece”.

Asasinul ajunsese în Germania folosind un pașaport rus emis pe numele Vadim Sokolov, însă experții s-au îndoit de autenticitatea documentului. Site-ul de investigații jurnalistice Bellingcat a arătat că numele Vadim Sokolov nu este real, asasinul primind un număr de identificare fiscală cu câteva zile înainte de a solicita o viză Schengen pentru a călători în UE. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără implicarea directă a statului rus, au subliniat jurnaliștii.

Fost lider separatist cecen, georgianul ucis luptase împotriva forţelor ruse între 2000 şi 2004, când Vladimir Putin, abia venit la putere, și-a câștigat autoritatea printr-o reprimare sângeroasă a ambițiilor separatiste ale cecenilor. Din 2016, „Tornike” Hangoșvili trăia cu familia sa în Germania, unde ceruse azil.

Chiar dacă Kremlinul a negat în mod ferm că s-ar fi aflat în spatele acestui asasinat, preşedintele rus Vladimir Putin - el însuși fost agent KGB (serviciile sovietice precursoare FSB) care a lucrat în Germania - calificase victima drept „un combatant foarte crud şi sângeros”. 

Citiți și: „Te vom găsi și în gaură de șarpe”. Cum sunt vânați în Europa adversarii lui Putin, de către „echipele morții” ale Rusiei

Procesul lui Vadim Krasikov și implicarea statului rus într-o crimă pe teritoriul german a deteriorat serios relațiile dintre Rusia și Germania și s-a lăsat cu expulzarea reciprocă de diplomați la sfârșitul anului trecut.

De ce solicitarea Moscovei este considerată „neserioasă”

Solicitarea Moscovei de a-l elibera pe Vadim Krasikov este considerată problematică din mai multe motive, au declarat sursele CNN. În primul rând, Krasikov este în custodie germană. În plus, pentru că cererea nu a fost comunicată în mod oficial, ci prin intermediul unui canal secundar al FSB, guvernul american nu a considerat-o ca fiind o contraofertă oficială la propunerea SUA pentru schimbul de prizonieri.

Totuși, pentru că administrația Biden este decisă să-i aducă pe Griner și Whelan acasă, oficialii americani au testat discret terenul la partenerii germani pentru a vedea dacă ar fi dispuși să îl includă pe Krasikov în acest schimb, a declarat pentru CNN o sursă guvernamentală germană de rang înalt.

Discuțiile exploratorii nu s-au purtat însă până la nivelul cel mai înalt al guvernului german, iar includerea lui Krasikov într-un potențial schimb nu a fost luată în considerare în mod serios, a declarat sursa germană.

Adrienne Watson, purtătoare de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, a declarat pentru CNN că „a ține ostatici doi americani, pe nedrept, pentru a obține eliberarea unui asasin rus aflat în custodia unei țări terțe nu reprezintă o contraofertă serioasă, ci este o încercare de rea-credință pentru a evita o înțelegere”.

La rândul său, Departamentul de Stat a transmis că refuză să comenteze public orice „speculații”, pentru a păstra „cele mai bune șanse pentru un rezultat de succes”.

Ce urmăresc rușii

Pe de altă parte, mai multe surse au declarat pentru CNN că dacă pică varianta Krasikov, rușii vor cere probabil ca alți doi prizonieri să fie eliberați în schimbul lui Griner și Whelan.

Oficiali guvernamentali ruși au indicat public în ultimele săptămâni că doresc eliberarea lui Viktor Bout și a lui Roman Seleznev, un hacker condamnat la 27 de ani de închisoare în SUA.

Oficialii americani cred însă că tactica Rusiei este de a încearca să câștige timp făcând propuneri neserioase până când se va încheia procesul de la Moscova al baschetbalistei Brittney Griner și îi va fi stabilită pedeapsa.

Ea este judecată pentru că ar fi intrat în Rusia în februarie cu ulei de canabis în bagaje, un produs pe care a declarat că îl folosește pentru ameliorarea durerilor și pe care l-ar fi pus în bagaje fără să vrea.

În ceea ce-l privește pe fostul pușcaș marin Paul Whelan, acesta a fost declarat vinovat de acuzații de spionaj în 2020 și condamnat la 16 ani de închisoare. 

Blinken a vorbit vineri la telefon cu Lavrov

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat miercuri că în urmă cu câteva săptămâni, SUA au pus pe masa negocierilor cu rușii „o propunere substanțială” pentru a facilita eliberarea lui Griner și Whelan. „Guvernele noastre au comunicat în mod repetat și direct cu privire la această propunere”, a precizat Blinken.

Vineri, pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, el a vorbit la telefon cu omologul său rus, Serghei Lavrov, exact pe această temă. A fost o „conversație sinceră și directă”, a spus Blinken. „Am făcut presiuni asupra Kremlinului pentru a accepta propunerea substanțială pe care am înaintat-o cu privire la eliberarea lui Paul Whelan și Brittney Griner”, a adăugat șeful diplomației americane.

La rândul său, Ministerul rus de Externe a precizat într-un comunicat că Lavrov i-a „sugerat cu tărie” lui Blinken ca Statele Unite să revină la un mod de „diplomație discretă” în ceea ce privește un eventual schimb de prizonieri, fără a lăsa loc de speculații în spațiul public.

Nu se știe dacă subiectul Krasikov a fost abordat în cursul convorbirii dintre Blinken și Lavrov, precizează CNN.

Editor : Luana Pavaluca

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri