Statele Unite se pregătesc să declanșeze ceea ce oficialii americani au numit „cea mai mare ofensivă financiară organizată vreodată” împotriva Iranului. Washingtonul urmează să impună luni noi sancțiuni economice care vizează partenerii comerciali ai Teheranului. În replică, Iranul amenință că va opri toate exporturile de petrol din Golful Persic dacă „războiul economic” al Statelor Unite va continua, anunță Reuters.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, va susține luni, la ora 17:00 GMT (n.r. ora 20.00 a României), o conferință de presă în cadrul căreia sunt așteptate noi măsuri împotriva Iranului, țară aflată sub sancțiuni economice americane aproape neîntrerupt din 1979, anul Revoluției Islamice.
„În zori începe o zi decisivă din punct de vedere economic - cea mai mare ofensivă financiară organizată vreodată împotriva unui adversar”, a scris Bessent într-un articol de opinie publicat duminică în Financial Times.
Cele două tabere nu au mai lansat atacuri militare directe una împotriva celeilalte de câteva săptămâni. În același timp, însă, nu au avut loc negocieri substanțiale pentru încheierea conflictului, care durează de aproximativ șase luni.
Mii de oameni au fost uciși, majoritatea în Iran și Liban, de la începutul atacurilor SUA și Israelului, pe 28 februarie. Loviturile au afectat o mare parte din capacitatea militară convențională a Iranului și au provocat pagube importante infrastructurii și economiei țării. În timpul conflictului a fost ucis și liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Iranul dispune însă în continuare de suficiente rachete și drone pentru a-și amenința vecinii din Golf și petrolierele care traversează Strâmtoarea Hormuz. Traficul maritim prin această rută strategică a fost aproape complet blocat, ceea ce a exercitat presiuni suplimentare asupra prețurilor mondiale la combustibili.
În același timp, situația exactă a programului nuclear iranian, pe care Statele Unite și Israelul încearcă să îl elimine, rămâne neclară.
Washingtonul amenință cu sancțiuni și mai dure
Fără să ofere detalii despre măsurile care urmează să fie anunțate, Scott Bessent a avertizat că Statele Unite vor viza și țările care continuă să aibă relații comerciale și financiare cu Iranul.
El s-a referit la statele „temătoare” care adoptă o politică de „conciliere” prin implicarea în economia și sistemul financiar iranian.
„Ar face bine să ia în considerare consecințele menținerii acesteia”, a scris Bessent în Financial Times.
Iranul se pregătește de câteva zile pentru noile sancțiuni, iar oficialii de la Teheran au transmis avertismente tot mai dure, sugerând că răspunsul ar putea include măsuri militare și economice de amploare.
Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a amenințat duminică inclusiv cu oprirea exporturilor de petrol.
„Dacă războiul economic va continua, nici măcar o picătură de petrol nu va fi exportată, nici prin Strâmtoarea Hormuz, nici din vreo altă zonă a Golfului Persic”, a scris Rezaei pe rețelele sociale.
El a avertizat că Iranul va considera participarea sau sprijinul oricărei țări pentru ceea ce Teheranul numește „războiul economic” al Americii drept „un act de război”.
China, chemată să coopereze cu SUA
Washingtonul încearcă, de asemenea, să convingă China să sprijine presiunile economice asupra Iranului. Bessent a subliniat că, din punct de vedere istoric, China și-a asigurat aproximativ jumătate din importurile de petrol din regiunea Golfului.
Beijingul a respins însă ideea că sancțiunile ar reprezenta o soluție.
Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a declarat că „sancțiunile și presiunile nu ajută la rezolvarea problemei” și a făcut apel la diplomație.
Economia iraniană era deja afectată de sancțiunile internaționale înainte ca atacurile SUA și Israelului să lovească infrastructura țării.
Deși Teheranul își păstrează discursul sfidător, oficialii iranieni au avertizat că noi sancțiuni ar putea agrava dificultățile economice, ar putea reaprinde protestele și ar putea eroda și mai mult legitimitatea Republicii Islamice.
Iranul a intrat în conflict cu o inflație ridicată, o monedă în depreciere, penurii de energie, sancțiuni internaționale și probleme structurale profunde. În prezent, țara trebuie să facă față și infrastructurii avariate, comerțului perturbat, pierderilor de producție și costurilor uriașe ale reconstrucției.
Eforturi diplomatice pentru oprirea conflictului
În lipsa unor negocieri oficiale directe între SUA și Iran, care au avut loc ultima dată în iunie, în Elveția, mai multe state încearcă să găsească o soluție diplomatică.
Qatar, Pakistan și Turcia s-au implicat în eforturile de mediere.
Iranul a anunțat că șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, va vizita luni Teheranul, în cadrul eforturilor de restabilire a păcii și securității în regiune. Autoritățile iraniene nu au oferit însă multe detalii despre vizită.
Pakistanul a jucat un rol de mediator în conflict, iar o sursă din cadrul guvernului de la Islamabad a declarat că Munir va discuta despre evoluțiile recente, inclusiv despre amenințarea SUA de a impune noi sancțiuni Iranului.
Atacurile americano-israeliene asupra Iranului și loviturile israeliene asupra Libanului din timpul conflictului au provocat moartea a mii de persoane și strămutarea a milioane de oameni. Statele Unite au raportat, la rândul lor, 18 militari uciși și peste 750 de răniți.
Citește și: Coșmarul NATO și vulnerabilitatea Europei: de ce evită strategii militari să discute despre riscul unui atac coordonat Rusia-China
Editor : C.A.
